Tinerii nu pleacă din comună pentru că nu au asfalt sau sediu de primărie nou, pleacă pentru că viața din comună nu le oferă nici o perspectivă reală.
Poate că cel mai mare păcat al comunismului a fost faptul că a distrus individul. Așteptarea generală a fost și continuă să fie că individul este receptorul final al bunăvoinței șefului. Asta explică de ce în ultimii 20 de ani în toate instituțiile statului, în partide și în mediul privat angajatul a fost slugarnic și fără inițiativă. Asta a și permis unor tupeiști și oameni lipsiți de scrupule să ajungă în funcții de conducere și poziții cheie. Ăsta este și motivul pentru care până de curând am căutat lideri care să corespundă figurii „puterii”, acel cineva care să vină și să facă ordine (a se vedea Traian Băsescu, Corneliu Vadim Tudor și alți candidați cu șanse la putere). În mentalul colectiv, în mod inconștient, se caută restabilirea unei situații care a existat și pe care mulți au catalogat-o drept „mai bună”.
Întrucât noi, în calitate de cetățeni, am fost obișnuiți să fim receptori ai bunăvoinței sistemului este lesne de înțeles de ce nu suntem în stare să formulăm solicitări administrației publice, candidaților pe care îi votăm și oamenilor care ne conduc. În termeni simpli, asta nu a fost niciodată treaba noastră și nu a venit nimeni să ne anunțe că de acum încolo noi suntem responsabili de viața pe care o trăim, de standardul la care alegem să fim și că avem liderii și conducătorii pe care îi merităm.
Poate că în municipiul Bistrița lucrurile s-au mai îmbunătățit. Accesul la informații și schimburile culturale au ajutat situației, dar în mediul rural, în întreg județul Bistrița-Năsăud formulările de solicitări din partea cetățenilor sunt minime spre deloc.

Așa se face că administrațiile locale au reacționat în modul previzibil: au investit în serviciile de bază (apă, canal, asfalt, cămin cultural). Aceste patru elemente au ținut mai toate primăriile ocupate în ultimii opt ani de zile. Peste încă patru ani o să vedem că mare parte din județul Bistrița-Năsăud are acces la apă, canal, electricitate, asfalt până la poartă, școli renovate, sedii de primării noi. Toate sunt bune, chiar foarte bune, dar cred că este timpul să privim și mai departe de acest orizont.

Întrebarea este ce vom alege să facem după ce am terminat cu serviciile de bază? Ce opțiuni au la dispoziție primarii de comune? 

Varianta 1 - Atragerea de investitori privați în comună

Comunele din Bistrița-Năsăud au avantajul forței de muncă ieftină în comparație cu alte țări europene. Primarul și consilierii locali prin schimburile culturale pe care le pot face cu alte comune înfrățite din Europa pot căuta să atragă mici investitori. Nu este nevoie să vină investiții de milioane de euro, este suficient un atelier de 10 oameni care să producă subansamble – de exemplu.

Varianta 2 - Deschiderea de mici afaceri

Legea permite primăriilor să deschidă societăți comerciale precum și asociații de dezvoltare inter-comunitară. Dacă județul a devenit suprasaturat de A.D.I.-uri, societăți comerciale administrate de comune încă nu am văzut. Se poate crea și un parteneriat public-privat. Societățile nou create pot crea locuri de muncă, pot exploata specificul local și face investiții cu profit pe termen lung (așa cum sunt unele plantații energetice). Ducând ideea mai departe, dacă orașul Bistrița dorește să își asigure o sursă de venit pe termen lung poate investi 5 milioane de euro într-o zonă cu potențial turistic și să îl exploateze împreună cu autoritatea locală. 

Varianta 3 - strategii reale pe termen scurt, mediu și lung

Este la modă să avem strategii de dezvoltare locală, dar aceste strategii rămân doar declarații de bune intenții dacă nu sunt puse în practică. Trebuie gândite strategii reale care să stabilească exact ce se vrea de la comună - să existe în fiecare an obiective de atins. Aici intervine și multă gândire în afara cubului și dorință de dezvoltare din partea primarului, în primul rând.

Varianta 4 - Birouri/compartimente pentru accesarea fondurilor europene
 

Chiar dacă personal consider fondurile europene a fi un pericol, un astfel de birou local/regional este imperios necesar. Logica folosită de cei din Polonia este că fiecare euro intrat în Polonia înseamnă beneficii pentru întreaga economie. În același spirit, un astfel de comportament va avea beneficii pentru întregul județ. Astfel de birouri pot fi înființate pentru a deservi o zonă mai largă.

Răspunsul pentru juriștii, economiștii și secretarii care au citit acest text - și se gândesc că așa ceva nu este posibil- este că slujba lor este să găsească soluții nu să ne anunțe ce nu se poate.  Dezvoltarea României și a județului Bistrița-Năsăud ține de modul în care privim către viitor și ce decizii economice luăm astăzi.

Ar fi trist ca în 10 ani de acum să avem cele mai frumoase și goale localități din țară.

adriansolcan.blogspot.ro