Eu mă emoționez foarte tare și când aud imnul (deși sunt de părere că avem unul dintre cele mai triste și demobilizatoare imnuri din lume), dar ce emoții și sentimente am trăit la Năsăud greu se pot descrie în cuvinte. Iar asta v-o pot confirma toți cei care au participat.

Mă uitam la ei. Așteptând să înceapă evenimentul, apoi în parada spre stadion. Toți zâmbeau, erau bucuroși, se uitau cu încântare unii la alții, se admirau sincer, fiecare spunea povestea costumului său și de la o poștă se vedea cât sunt de mândri.

Mândri de costumele lor, mândri că sunt români, mândri că iau parte la un astfel de eveniment. Unul istoric. Care a arătat lumii întregi că Țara Năsăudului este Patria Costumului Popular. Nicăieri tradițiile și costumele populare nu s-au păstrat mai bine ca aici.

Zeci de femei încă mai cos după tehnicile vechi și tot aici se fac costume populare pentru ansambluri din toată țara. 

Radu Moldovan, președintele CJ, i-a lansat o provocare lui Liviu Dragnea de pe scenă: să arate dacă în Teleorman se poate aduna o astfel de mulțime îmbrăcată în costume populare românești.

Nicio șansă, vă spun eu, niciunde. Așa ceva numai la Năsăud s-a putut întâmpla. Pentru că, așa cum am spus și s-a demonstrat, aici este Patria Costumului Popular. Numai Maialul și parada în costume populare a elevilor au o istorie de 145 de ani. 145! Unde, unde ați mai auzit așa ceva?

Și costumele populare de Bistrița-Năsăud au ceva aparte. După mine, sunt cele mai frumoase din țară. Au atâta culoare și veselie în ele, cum nu găsești în nicio altă zonă. Și bogăție. Și mândrie. Din dorința de a avea cele mai frumoase și mândre costume, femeile au cusut cu mărgele pe cămășile lor, ale bărbaților și ale copiilor. Le-au încărcat, le-au colorat viu și așa, fără să ne dăm seama, ne-am impus în țară cu cel mai viu și mândru costum popular.

Un costum popular complet din zona Bistriței sau a Năsăudului e o adevărată operă de artă. Se lucrează luni și ani în șir pentru unul complet și ai nevoie la realizare și de câțiva meșteri, care să știe să facă pieptarele, să înșire penele în clopul cu păun, să facă opincile. Poate și faptul că ascund atât de multă muncă și bogăție în ele ne-au făcut să le prețuim mai mult decât alții.

Numai la o cămașă femeile cos cam o jumătate de an. De la Crăciun până la Paște sau de la Paște până-n Crăciun. Nu-ți prea vine să le arunci sau să nu ai grijă de ele când știi cam câtă muncă neplătită stă în ele și câtă dragoste. Că în fiecare cămașă, pieptar, curea cu mărgele sau clop cu păun s-a pus și multă dragoste. Pentru cel care-l poartă, pentru tradiții, pentru neamul ăsta căruia îi aparținem și de care ne e atât de drag. Și pentru care nu ne pierdem speranța.

Mă gândesc acum că și dragostea aia pusă de mame și bunici, cu drag de tradiții și de neam, în fiecare împunsătură cu acul au făcut să fim atât de fericiți și mândri duminică, la Năsăud. Am văzut de la copii de câteva luni, care gângureau fericiți în costumul popular, și până la bunici cu ochii plini de lacrimi de așa minune, ce nu și-au imaginat vreodată că vor trăi.

Am văzut ziariști, medici, bancheri, oameni de afaceri, sportivi, polițiști, pompieri, judecători, preoți, profesori, primari, politicieni, muncitori sau țărani trăind același sentiment de bucurie, amestecat cu mândrie și drag de țara asta.

O bucurie simplă, pură, greu de definit și de explicat în cuvinte. Numai cine a fost acolo a trăit-o și știe despre ce vorbesc. M-au trecut fiorii văzând atâția români dezbrăcați de orgolii, de răutatatea zgândărită în noi de țara asta în fiecare zi, zâmbind fericiți într-o zi de mai. Și totul datorită magiei și mesajului ascuns în costumul popular, de care mulți dintre noi nu ne-am dat seama până acum.

Mândria și bucuria pe care ați simțit-o duminică a fost ceea ce a trăit acum 18 ani și Virginia Linul și ce a făcut-o să ducă tradiția de a coase costume populare mai departe. Făcea parte în 1999 dintr-o delegație care reprezenta România în SUA și a rămas uimită de reacția românilor și a străinilor când o vedeau. Costumul popular nu era privit cu rușine, ca aparținând unor țărani de la capătul lumii, era privit cu drag, bucurie și respect.

Tot costumul popular a pus-o la masa Regelui Mihai și alături de Prințul Albert de Monaco. Același costum popular din Țara Năsăudului a purtat-o în delegații prin toată lumea. Fără să știe și fără să-și propună a devenit ambasadoarea României frumoase, a Țării Năsăudului și a județului Bistrița-Năsăud.

Lumea o iubește pe Virginia Linul, o cunoaște și o respectă pentru costumul popular pe care îl poartă cu atâta veselie, bucurie și mândria fățișă de a fi român. Când e îmbrăcată în el strălucește și-i radiază fața de bucurie. Așa cum v-a strălucit și vouă duminică la Năsăud.

Iar dacă astăzi Țara Năsăudului e recunoscută ca Patria Costumului Popular știm cu toții că i se datorează și Virginiei Linul, care nu a renunțat să ducă tradiția mai departe acum 18 ani, i-a încurajat și pe alții din jur să o facă, iar mai apoi s-a încăpățânat să ne deschidă ochii și nouă și să ne facă să trăim îmbrăcați în costum popular aceleași sentimente.

Bucuria de a fi români și de a purta costumul popular românesc ne-a unit duminică pe toți cei aproape 10.000 de oameni de pe stadionul din Năsăud. Și asta nu ne-o poate lua nimeni. Și nici nu poate înțelege ce am trăit noi acolo.

Încă se caută răspunsul la întrebarea cum au ajuns politicienii să facă poze unii cu alții și să-și zâmbească bucuroși uitând total de adversitatea politică. Probabil răspunsul stă ascuns tot în costumul popular. Și dacă tot am ajuns la politicieni i-aș ruga doar, văzându-le dragostea pentru păstrarea tradițiilor, să gândească odată întorși în birouri, o strategie și nişte legi clare prin care produsele tradiționale să fie protejate și încurajate.

Nu se poate să protejezi de falsuri marca Adidas și ia românească să o lași să fie copiată odios, nu se poate să-ți placă și să recomanzi produsele tradiționale și să lași să fie împovărați cu taxe și umiliți de controale micii producători. Hai să-i încurajăm cu adevărat, să ne dăm noua șansa de a nu ne pierde identitatea și de a ne bucura mai des de ceea ce ne face fericiți și mândri ca români.

Mai multe fotografii puteți vedea în albumul foto ZIUA COSTUMULUI POPULAR semnat de fotograful Darius Cârmaci.