Primul a vizat două obiective: Castrul roman de la Ilișua, presupusa cetate Arcobadara, astăzi  putând fi observate doar ruinele thermelor din exteriorul castrului, reconstruit din piatră de către împăratul Adrian, și cel de-al doilea - Muzeul etnografic al părintelui Găurean Timoftei din Agrieș, locul în care mulți dintre vizitatori și-au adus aminte de vremurile copilăriei privind lucruri caracteristice vieții străbunilor.

Nu poți să nu te gândești la legătura pe care o aveau cei de demult cu natura, mai ales când îl asculți pe părintele vorbind despre cioplitul lemnului din care se naște potirul Împărtășaniei și când simți și bucuria sa de a deține aceste odoare sub acoperișul casei sale.Tot în cadrul activității de la Agrieș a fost vizitată și expoziția de fotografie a părintelui, o altă preocupare a sa, pe lângă condei și daltă.

Cel de-al doilea workshop a fost realizat la Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie, din Dobric, unde cei prezenţi au fost încântați de elevii clasei a VI-a ai Școlii Gimnaziale din Cristeștii-Ciceului (director Cornel Urian), coordonați de profesoarele Nadia Urian  și Luminița Badale, care au pus în scenă piesa lui Lev Tolstoi – Sămânța, piesă ce a ilustrat din plin titlul conferinței.

Mesajul a fost subliniat atât de curat de copilul doamnei profesoare Luminita Badale, Luca;
,,Semănați și semănați
Dragi surori și vrednici frați…
Cine seamănă  cu har
Nu va osteni-n zadar!’’
- Traian Dorz -

Grupul de elevi ai clasei a VI-a ne-au amintit că:
,,Pe vremea de demult, lumea trăia altfel decât azi, trăia cu frica lui Dumnezeu!”
În cadrul secțiunii ,,De prin sate adunate și înapoi la lume date’’ .

Participanții au audiat prezentarea operei literare în lectura autoarei, doamna Nadia Urian. Opera sa reflectă aspecte ale vieții de azi și de ieri și transpune cititorul în lumea satului românesc tradițional, în tinda bisericii, pe prispa casei sau pe ulițele sale.

„Nadia Linul Urian are un farmec aparte al povestirii, care vine din preaplinul unei inimi curate de dascăl, racordat la valorile clasice ale învățământului românesc transilvan, cultivat cu meticulozitate şi perseverență”, susţine pr. prof Nicolae Feier-Bistriţa.

Un gând de mulțumire gazdelor noastre, tuturor celor care ne-au primit cu drag!