Consilierii municipali Teodor Mârza și Mircea Archiudean (PER) au depus un proiect prin care cer ca nicio clădire din municipiu să nu mai fie acoperită cu azbociment. Proiectul va fi votat astăzi în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Bistrița.
„Azbestul este și rămâne în prezent principalul agent cancerigen la locul de muncă în cele mai multe țări ale lumii. Mai nou, există voci care argumentează că în America de Nord principalul vinovat de cancer pulmonar este azbestul și nu fumatul. Dificultatea majoră constă în aceea că bolile azbestului se declanșează cu mare întârziere și legătura cauză-efect se realizează mult mai greu. Inhalarea pulberilor de azbest determină o afecțiune cunoscută sub denumirea de azbestoză. Studiile au demonstrat că expunerea la azbest crește riscul apariției cancerului pulmonar de până la 6 ori, dar și al cancerului căilor respiratorii superioare, al esofagului și al rinichiului. De regulă, trec 10-20 de ani de evoluție fără simptome, până când apar diferitele forme de cancer cauzate de expunerea la aceste materiale”, este explicat în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.
Chiar dacă azbestul a fost interzis prin lege în România, Guvernul Tăriceanu a prelungit folosirea acestui material până când i se încheie durata de viață.
În Bistrița, învelitorile din azbociment sunt folosite încă la scară largă, iar consilierul Alexandru Toniuc dorește ca prin acest proiect ele să fie interzise și, mai mult, înlocuite cu alte materiale - cum ar fi țiglă roșie sau maro.
Foarte periculoasă este pulberea care apare în momentul în care azbestul se sparge, pulbere care odată inhalată poate provoca bolile amintite mai sus. Dacă proiectul de hotărâre va trece, autoritățile locale trebuie să localizeze toate clădirile care au astfel de învelitori și să dispună înlocuirea lor.
UPDATE:
Proiectul a fost respins de consilierii municipali. Primarul Ovidiu Crețu a explicat că Guvernul Tăriceanu a reglementat lucrurile în acest sens, astfel că acele clădiri cu învelitori din azbociment rămân așa, în funcție de durata de viață a materialului.
Foto România noastră