Bistriţeanul.ro a publicat în ultima perioadă mai multe materiale cu privire la condiţiile de igienă şi infecţiile intraspitaliceşti din unităţile medicale din Bistriţa-Năsăud şi a pus la îndoială rapoartele Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud. În urma acestor articole, DSP a cerut astăzi dreptul la replică. Unul jenant:
Dreptul la replică cerut de DSP BN se întinde pe două pagini în care, printre altele, ni se explică funcţia DSP-ului, dar, foarte interesant, ne oferă şi infomaţii legate de Clostridium difficile şi cauzele infecţiei cu acest microorganism patogen.
Bistriţeanul.ro a analizat în detaliu toate informațiile oferite în dreptul la replică şi a confruntat informaţiile cu documente de pe site-ul oficial al Institutului Naţional de Sănătate Publică România, vezi AICI. Nu mică ne-a fost mirarea când am constatat că sunt diferenţe ca de la cer la pământ între ceea ce spune Institutul Naţional de Sănătate şi ce știe Direcţia de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud. Mai mult, în textul dreptului la replică sunt informaţii care par să se contrazică.
1. „Serviciul control al Direcţiei de Sănătate Publice a făcut şi face controale de rutină sau tematice în spitale, verifică condiţiile igienico-sanitare, substanţele biocide, face teste de sanitaţie şi dă sancţiuni atunci când sunt găsite nereguli”, scrie în documentul trimis redacţiei de către DSP BN. Spre finalul textului apare o informaţie care, parcă, nu corespunde cu funcţiile DSP-ului. Totuși, „Rapoartele noastre cuprind ceea ce ne transmit spitalele” (!!!) - scrie negru pe alb.
Adică, să înţelegem şi noi: DSP merge la spitale, face controale, verifică, testează, dă sancţiuni, dar, în raport consemnează doar ceea ce trimit spitalele? Da? Bun!
2. „În ce priveşte infecţia cu Clostridium difficile, aceasta este o iatrogenie, adică o boală produsă de un medicament prescris, luat în doze prea mari sau timp prea îndelungat. Diareea apare după distrugerea florei naturale din intestin, după administrarea de medicamente antibiotice, mai ales cele de ultimă generaţie”, ne spune mai departe DSP BN, încercând să ne lămurească că nu e așa de grav Clostridium Difficile și nu ar trebui să ne îngrijoreze decât dacă luăm antibiotice de ultimă generație.
Înainte de a întocmi un drept la replică, dr. Anca Andrițoiu ar fi făcut bine să arunce o geană pe site-ul Ministerului Sănătății și să descarce Metodologia de supraveghere a infecţiei cu Clostridium difficile, care contrazice surprinzător informaţiile primite de la DSP BN. Astfel, aflăm despre Clostridium difficile că nu este o boală şi cauza infecţiei nu o reprezintă tratamentul medicamentos.
Conform institutului: „Clostridium difficile (CD), bacil gram-pozitiv, anaerob, sporulat, producător de enterotoxină”, (deci NU boală!), are surse de infecţie multiple: „extrem de variate de la contaminarea directă cu formele sporulate de CD de la purtătorul sănătos sau omul bolnav excretor până la surse posibile din regnul animal”, deci NU medicamentele cauzează infecţia.
„Calea dominantă de transmitere a CD (în primul rând prin formele sporulate, formele vegetative se distrug în 4-6 ore în mediul extern) este fecal-orală prin mână murdară contaminată cu spori. Investigaţiile recente nu exclud nici posibilitatea transmiterii sporilor prin alimente contaminate”
Dacă citim mai departe, în locul DSP BN, aflăm și care sunt cauzele infecţiei cu Clostridium difficile: „Pentru producerea unei infecţii clinic manifeste (ICD) la om sunt obligatorii cel puţin doua condiţii/evenimente:
1- expunere/contaminare cu CD patogen (toxigen)
2- prezenţa unor condiţii favorizante/facilitatoare pentru infecţie prin perturbarea sau distrugerea echilibrului ecobiocenozei tractusului gastro-intestinal (pH-uri endoluminale, flora microbiană intestinală normală, etc.) la nivelul organismului receptiv, din care cele mai cunoscute, sunt:
- spitalizarea sau asistenţa medico-socială în unităţi de îngrijire
- terapia cu antibiotice
- vârsta peste 65 ani
- intervenţiile chirurgicale şi explorările/abordările endolumenale la nivelul tractusului gastro-intestinal (în primul rând chirurgia colonului) - tratamentele de lungă durată cu medicamente antiacide gastrice, inhibitori ai pompei de protoni, blocante ale receptorului histaminic-2 sau, terapia cu citostatice, antiinflamatorii non-steroidice, imunoinhibitori, etc.
- patologia preexistentă: cu imunodeficienţă, boli oncologice sau cronice consumptive, dezechilibre nutriţionale avansate, etc.”
Aşadar, la om, pentru ca infecţia să se producă trebuie să fie îndeplinite cel puţin aceste două condiţii, expunerea sau contaminarea cu Clostridium şi prezenţa unor condiţii favorizante, iar tratamentul medicamentos este DOAR un factor care facilitează infecţia, NU o cauză.
3. În acelaşi text, DSP BN afirmă că „din nefericire, infecţiile cu Clostridium difficile au devenit mai frecvente, mai severe dar şi mai dificil de tratat, reprezentând în prezent o problemă serioasă de sănătate”. Cu toate acestea, tot DSP BN are un număr de numai cinci cazuri raportate într-un an întreg, 2015. Conform Institutului Naţional de Sănătate Publică, spitalele trebuie să raporteze atât cazurile suspecte, cât şi cele confirmate. Bineînţeles, cu verificările de rigoare din partea DSP-ului.
4. Nu în ultimul rând, dreptul la replică conţine următoarea afirmaţie: „Ne pare rău că există persoane care se consideră afectate, dar nu s-au adresat Direcţiei de Sănătate Publice, unde există o comisie de malpraxis, care analizează fiecare caz în parte şi consultă experţi acolo unde e necesar. Nimeni nu a adresat plângeri în acest sens.”
Deși conducerea DSP BN sub semnătura directoarei Anca Andrițoiu susține asta negru pe alb, Bistriţeanul.ro a intrat în posesia a două solicitări redactate în baza Legii 544/2001 de către un aparţinător, trimise, prima în 5 decembrie 2015 la ora 9:49 şi în 23 martie 2016 la ora 5:55 către Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, la care onorata instituție nu a răspuns nici până astăzi. Aparţinatorul a declarat pentru Bistrițeanul.ro, dezolat, că nu primise niciun răspuns, că „parcă, DSP nici nu există”.
Citeşte toate articolele pe această temă: