Șeful Comisariatului de Regim Silvic și Cinegetic Cluj-Napoca, Istrate Ștețco, a prezentat astăzi în ședința Colegiului Prefectural o informare privind fondurile de vânătoare de pe raza județului Bistrița-Năsăud și modul de soluționare a reclamațiilor privind pagubele din cadrul acestor fonduri.

Istrate Ștețco a explicat prefectului și șefilor de instituții prezenți la ședință că bistrițenii care sunt victime ale animalelor sălbatice care le distrug culturile, primesc cu foarte mare greutate bani de la stat.

Informarea pe acestă temă a fost solicitată chiar de prefectul județului, Ioan Țintean, care spune că în ultima perioadă, la Prefectură au ajuns numerose plângeri și sesizări legate de pagubele pe care le fac animalele sălbatice care s-au înmulțit peste măsură.

„De anul trecut și până acum, pe raza județului Bistrița-Năsăud a fost solicitată constituirea comisiilor de evaluare a pagubelor pentru un număr de 15 pagube produse de urs și lup, animalelor domestice și 36 de pagube produse de mistreți și urs culturilor agricole și pomilor fructiferi", a explicat șeful ITRSV.

În această perioadă, comisiile de evaluare au analizat 14 cazuri în care proprietarii au cerut despăgubiri după ce urșii le-au atacat animalele domestice. „Șase dosare de pagube s-au transmis autorității publice pentru Protecția Mediului pentru acordarea de despăgubiri, însă banii vin destul de greu", a mai spus Istrate Ștețco. „Celelalte opt cazuri au rămas în sarcina păgubiților, nefiind îndeplinite obligațiile stipulate în legislație de către proprietarii animalelor", a mai completat acesta.

În aceeași situație a fost și proprietarul animalelor care au fost atacate de lupi, acesta fiind nevoit să suporte singur paguba făcută de animalele sălbatice.

Cele mai multe probleme le cauzează însă porcii mistreți, care sunt în număr dublu față de cât ar trebui să existe pe fondurile de vânătoare din Bistrița-Năsăud.

Mistreții distrug culturile agricole, până acum 33 de mici fermieri solicitând despăgubiri autorităților după ce culturile agricole au fost puse la pământ de mistreți. Din păcate, numai în două cazuri proprietarii terenurilor respective au avut toate actele în regulă și și-au îndeplinit obligațiile prevăzute în lege și dosarele lor au fost trimise Ministerului pentru acordarea de despăgubiri.

„Restul de 31 de dosare de pagubă au rămas în sarcina păgubiților, nefiind îndeplinite obligațiile stipulate", mai explică șeful ITRSV care a și pregătit o serie de propuneri de modificare a Legii pentru ca oamenii care au de suferit în urma pagubelor produse de animalele sălbatice să primească mai ușor despăgubirile.