Una dintre cele mai vechi probleme cu care se confruntă Bistriţa o reprezintă cerşetorii. Străzile şi zonele aglomerate ale oraşului au devenit pentru aceştia un loc de muncă, iar veniturile lor sunt destul de consistente...

Printre teritoriile pe care aceştia au pus „stăpânire” se numără pietonalul Liviu Rebreanu, Piaţa Decebal, gara, autogara, iar de multe ori pot fi observaţi apelând la mila bistriţenilor în faţa bisericilor sau în faţa instituţiilor.

Dacă unii se prefac că sunt bolnavi (n.r. - de-a lungul timpului multe astfel de persoane au fost prinse de poliţişti), alţii sunt într-adevăr "dezmoşteniţi ai soartei": handicapaţi fizic sau psihic, copii părăsiţi de părinţi sau puşi chiar de către aceştia la cerşit.

Potrivit conducerii Poliţiei Locale, Bistriţa stă destul de bine la capitolul cerşetori, numărul celor „permanenţi”, ce bat oraşul în lung şi lat, fie că e vara sau iarnă, este de circa 30. Aceştia sunt de toate vârstele, de la copii şi până la bătrâni de 70-80 de ani, care au cea mai mare „trecere” printre bistriţenii cu inimă mare.

În medie, un cerşetor câştigă într-o zi circa 70-80 de lei, dar veniturile pot fi şi mai consistente dacă are parte de o zi „bună”. Există persoane care apelează la mila cetăţenilor deşi au pensii sau indemnizaţii de handicap (ce-i drept, destul de puţine), dar care totuşi nu ratează şansa de a face un ban în plus.

Din păcate, chiar dacă avem destui cerşetori „băştinaşi”, lor li se adaugă şi cei veniţi din alte judeţe, mai sărace, cum ar fi cele din Moldova, în speranţa că la Bistriţa vor reuşi să îşi „câştige” existenţa.

Numai anul acesta, poliţiştii locali din cadrul Biroului Siguranţă Publică au depistat pe raza municipiului Bistriţa un număr de 399 persoane, dintre care 117 minori, care prin diferite metode apelau în mod repetat la mila cetăţenilor, cu precădere în zona pietonală, în preajma lăcaşelor de cult, precum şi în faţa sediilor unor instituţii.

O parte dintre acestea au fost amendate de poliţiştii locali, altele au primit avertismente scrise şi au fost duse în gară şi autogară pentru a fi trimise spre domiciliile lor. Cât despre plata amenzilor, conducerea Poliţiei Locale spune că nu se prea poate vorbi despre aşa ceva, iar statul nu are ce să le ia deoarece aceste persoane nu au bunuri pe numele lor.

Există şi cerşetori care au fost duşi la cantina socială pentru a li se asigura hrana sau la centrul de cazare de pe strada I.L. Caragiale, dar nu au dorit să rămână acolo, preferând să se plimbe în voie pe străzi.

Nu ne rămâne decât să vă întrebăm: Credeţi că vom scăpa vreodată de cerşetori? Ce soluţii aveţi?