Nu şi Victor Ponta.  El este gata să plătească orice preţ, doar să-l mai păsuim puţin : dimineaţa îşi pune cenuşă în cap, se autoflagelează în fel şi chip, se căieşte că a fost arogant, de parcă e la spovedanie, iar seara face pe Don Quijotele luptei anticorupţie, anunţând, tocmai el protectorul corupţilor reforma clasei politice PSD-iste.

Că e expirat politic o ştim nu doar noi, o ştie toată suflarea şi o înţelege cât se poate de explicit şi PSD-ul. Doar el nu vrea să priceapă ce i se întâmplă şi-şi prelungeşte inutil agonia, croşetând un fantomatic guvern Ponta 4.
Că a devenit din preşedinte al PSD nimic mai mult decât scheletul lor din dulap ar fi însă strict problema partidului încă aflat la guvernare. Dacă vor să se ducă la fund cu pietroiul în braţe nimeni nu-i poate opri.

Problema este însă a noastră, a tuturor, de vreme ce acest om se află încă la butoanele guvernării, reprezintă statul român, tratează  cu FMI-ul, in condiţiile in care toţi ceilalţi cu care negociază ştiu mai bine decât noi că nu mai e un partener, ci o proiecţie, o hologramă cu minutele numărate.

Apoi, acest om croieşte alături de o echipă descalificată demult bugetul anului  2015 şi, culmea aroganţei, îşi permite să se joace de-a remanierea guvernamentală când, politic, el e doar o umbră.

Şi pentru ca mascarada să fie completă îşi ia alături de el un grup de interese care s-a autointitulat PLR. Nu e partid, nu e nici srl, e cel mult o frăţie, o grupare de indivizi care vrea, pe persoana fizică, chiar şi pentru iluzia unei clipe, o parte din halca guvernării. Şi cu acest simulacru de guvern îşi imaginează că vom intra în 2015 şi, eventual, că va supravieţui cumva politic.

Toate acestea sunt doar iluzii. Timpul politic al acestui premier, probabil unul dintre cei mai caricaturali pe care i-a avut România vreodată, nu se mai măsoară nici măcar în săptămâni, poate nici în zile.

Stelian Dolha, deputat PNL