La întrebarea de mai sus, aș fi tentat să propun o afacere în IT ca ideală pentru orășelul nostru. Piață există, IT-ul nu este influențat de criză, din contră. Nu necesită infrastructură spectaculoasă, costurile inițiale sunt mici, marjele de câștig mari. Teoretic există chiar și forță de muncă pregătită.

Din păcate nu prea se-nghesuie nimeni către acest domeniu. Care este explicația? Mi-ar place să spun că o cunosc. Pot doar să o intuiesc, dar cred că ține, într-o măsură semnificativă, de mentalitatea antreprenorială “made in Bistrița”. Pentru că unul dintre instrumentele dezvoltării antreprenoriale bistrițene a fost și este celebrul “copy-paste”.

Mai pe românește spus, “de ce să risc eu, mă uit la ce merge și fac la fel, n-oi fi mai prost ca alții”. Simplu și pragmatic. Așa au apărut multe “tendințe locale” în ultimii 15-20 de ani.

Să intrăm un pic în istoria recentă. În primăvara anului 1990, apărea un afiș, care suna cam așa: “În curând: Bistro, la Ion Sugălete.” Acesta a fost începutul economiei private la Bistrița. Ce a făcut acolo nenea Ion nu avea de a face cu bistroul parizian, dar asta este o altă poveste. Timpul a trecut și după vreo 2-3 ani, au apărut celebrele dozatoare de sucuri TEC. La un moment dat, devenisem unul dintre primele orașe din România la capitolul dozatoare pe cap de locuitor.

A urmat moda micilor supermarket-uri, a magazinelor de haine second hand (prima etapă), magazinelor de materiale pentru construcții, cafenelelor de fițe (Adi Abrudan, fie-i țărâna ușoară a dezvoltat acest concept cu mulți ani înaintea celor din Dorobanți), flotele de camioane, transportul cu autocare în străinătate.

Am trecut prin epoca agențiilor imobiliare (fără număr, fără număr), a investitorilor imobiliari. După începutul crizei s-au dezvoltat afaceri noi. Sălile de nunți, saloanele de coafură, covrigăriile, agențiile de publicitate, televiziunile locale, ziarele online, casele de amanet și lista poate continua.

Peste 90% dintre aceste idei curajoase au fost copiate foarte repede de către alții. Cred că se copiază din teama de a încerca ceva nou și din dorința de câștig rapid. Până aici, toate bune, dar este o mică problemă.

Piața într-un oraș mic este limitată, iar aceste afaceri, mai devreme sau mai târziu (în cele mai multe cazuri, mai devreme) ajung să se distrugă unele pe altele. Care este soluția? Încercați să vă diversificați, căutați lucruri noi și în primul rând calculați. Cât vreți să câștigați, cât cumpără fiecare client, de câți clienți aveți nevoie pentru a vă atinge ținta de profit, cum îi veți atrage pe aceștia. Cât vă costă pornirea afacerii, dar mai ales funcționarea ei? Unde se pot reduce cheltuielile? Cât costă personalul și unde-l găsiți? Plus multe alte sute de întrebări specifice.

Nu vă fie teamă de cei care copiază, în cele mai multe cazuri sunt cei care dispar primii, asta dacă nu greșiți din dorința de a câștiga mult și imediat.