Ideea articolului din Adevarul este ca statul roman acorda ajutoare de stat pentru aproape jumatate din romani, aproximativ 9,5 milioane de oameni, care primesc, sub o forma sau alta, ajutoare de stat. In articol se arata ca “numai pentru incalzirea locuintei sunt sase tipuri de ajutoare: pentru energie termica, pentru gaze naturale, pentru lemne sau carbuni, pentru instalarea de centrala termica, pentru arzatoare automatizate si o cota suplimentara tot pentru caldura”. In text autoarea mai spune ca, in opinia sociologilor si a expertilor, acest sistem este ineficient si ii face pe oameni sa fie dependenti de stat, iar “ajutoarele de stat incurajeaza nemunca”.

Nu stiu cati dintre voi cunoasteti Legea 416/2001 privind venitul minim garantat. Conform acestei legi, toti cei care fac dovada ca sunt saraci, musai trebuie sprijiniti de catre stat. Mai interesant este ca in lege se prevad si ore de munca in folosul comunitatii: “Pentru sumele acordate ca ajutor social, conform prevederilor prezentei legi, una dintre persoanele majore apte de munca din familia beneficiara are obligatia de a presta lunar, la solicitarea primarului, actiuni sau lucrari de interes local, fara a se putea depasi regimul normal de lucru si cu respectarea normelor de securitate si igiena a muncii”. Si acum, vreau sa va intreb daca i-ati vazut vreodata pe cei care primesc ajutoare pe Legea 416 la munca in folosul comunitatii, asa cum zice legea?!

In Bistrita-Nasaud va asigur ca sunt mii de persoane care primesc aceasta forma de ajutor social, suficienta in mediul rural pentru a trai. O familie formata din 2 persoane primeste 196 de lei, iar cele formate din 5 persoane primesc 402 lei. Adica, o famile formata din 2 trantori si trei copii primeste jumatate din salariul unui muncitor care isi intretine singur familia si merge la munca 8 ore pe zi. Pai daca primesc atatia bani de la stat si nu fac nimic, la ce rost sa mai munceasca?! Am auzit de destule cazuri in care primarii au atat de multi asistati social incat nici nu indraznesc sa-i sminteasca la lucru, doar pentru ca-i ameninta “saracii” ca nu-i vor mai vota. Sa nu credeti ca am ceva impotriva saracilor. Am insa o mare problema cu cei lenesi. Care asteapta ajutor de la stat, intind mana pe strada catre cei milosi si asteapta sa-i ajuti neconditionat doar pentru ca ei se declara saraci.

Pe lista ajutoarelor sociale se mai numara si pensiile pentru persoanele cu handicap, acordate nu numai persoanelor din aceste categorii. Daca in 1992 erau in Romania 80.000 de persoane cu handicap, acum sunt 670.000. Adica cu ceva pile si cu putina spaga pe la comisia de evaluare s-au umflat statisticile cu persoane cu handicap si, normal, si bugetul de stat care plateste alocatiile lunare.

O alta categorie a asistatilor social de succes in Romania sunt pensionarii pe caz de boala. Si aici, cei cu pile s-au pensionat de tineri si traiesc bine din banii statului si astazi. Paradoxal si dramatic este ca sunt persoane cu handicap real si persoanele cu adevarat bolnave, care ar trebui sa se pensioneze de boala, dar ajung bataia de joc a comisiilor doar pentru ca n-au pile sau nu stiu cui sa dea spaga. Un alt articol, din Adevarul de joi insa, arata ca in doua comune dambovitene jumatate dintre pensionari sunt “nevazatori”. No comment!

Asadar, dragi tovarasi si preteni, angajati sau angajatori, contribuabili alaturi de mine la bugetul de stat: nu puteti voi “dona”, cat pot unii risipi banul public - ajutoare pentru saraci in care urla lenea, alocatii pentru persoane cu handicap inchipuit si pensionati de boli imaginare.

V-am raspuns asadar astazi la intrebarea “de ce viitor de aur tara noastra n-are?!”

Revin zilele urmatoare cu cheltuielile parlamentarilor, acesti ocrotiti ai sortii, pardon – ai tarii, incapabili sa-si plateasca o chirie in Bucuresti din salariul de parlamentar!