. În procesul lor de migrare, celţii au urmat două rute, una de-a lungul Dunării, iar cealaltă de-a lungul munţilor Carpaţi. Unii vor rămâne pe teritoriul carpato-dunărean, unde vor întemeia oraşe, pe care Ptolemeu le consemnează pe harta sa. La sfârşitul sec. IV î. Chr. are loc o avansare a acestora spre centrul Transilvaniei.

Aici ei vor controla zonele cele mai fertile pentru agricultură şi creşterea animalelor, valorificând  resursele de fier şi argint, precum şi bogatele zăcăminte de sare. După o perioadă de conflicte armate între patura dominantă celtă şi populaţia autohtonă a dacilor, între ele s-au stabilit raporturi de convieţuire.

Arheologic, s-a constatat un transfer firesc de forme şi tehnici noi catre populaţia dominată  şi comunităţile dace. Inventarul mormintelor atestă poziţia specială pe care o aveau războinicii, în special anumiţi şefi ai clanului înmormântaţi cu armele şi veşmintele lor bogat ornamentate.

Deşi cultura celţilor stabiliţi în zonele transilvane aparţine tipologic culturii celte central-europene şi occidentale, anumite caracteristici sunt rezultatul unei „contaminari” produse prin impactul cu populaţiile locale cu care au venit în contact.
Una dintre cele mai importante necropole celtice din Transilvania este cea descoperită în localitatea Fântânele din judeţul nostru, cu peste 100 de morminte cercetate. Au fost stabilite trei puncte cu descoperiri funerare pe o distanţă ce nu depăşeşte 5-6 km.

Căpeteniile, războinicii și femeile erau înhumate în trei tipuri principale de morminte:

1. Morminte de inhumaţie;

2. Morminte de incineraţie în groapă;

3. Morminte de incineraţie în urnă.

Pe lângă resturile umane, din morminte au fost recuperate diferite materiale arheologice, în special vase ceramice, unele conservate impecabil, dar şi mai multe obiecte de podoabă din bronz/fier sau cu întrebuinţare casnică.

Pentru acest spaţiu, care corespunde din punct de vedere administrativ judeţului Bistriţa-Năsăud, sunt înregistrate un număr însemnat de alte necropole celtice, identificate în perimetrele localităţilor Dipşa, Cepari, Galaţii Bistriţei, Archiud, Şopteriu, Orosfaia. Pe lângă cimitirele amintite, în zona Bistriţei se mai cunosc o serie de materiale, foarte probabil desprinse tot din morminte.

Asociaţia Culturală " Celtic Transilvania " Beclean vine astfel în faţa publicului cu o poveste nouă, inedită pentru meleagurile transilvănene, acea a Celţilor. Într-o Europă ce se doreşte a fi unitară, însă marcată încă de ,, traume’’ naţionale povestea celţilor poate un frumos exemplu de liant între diferitele părţii ale continentului.

Alegerea oraşului ca punct central al activităţii noastre nu este unul întâmplător. Situat la periferia acestei enclave celtice de pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, oraşul Beclean constituie un punct excelent în care să se desfăşoare un festival închinat memoriei acestor războinici. Dacă momentan descoperiri arheologice sigur celtice lipsesc de aici, importanţa celor câtorva situri arheologice din arealul oraşului Beclean, unele contemporane cu aceştia, cum este cetatea dacică de pe Bileag, recomandă desfăşurarea unui festival tematic de anvergură axat pe reenacment istoric şi muzică.

Iar locaţia de desfăşurare a Festivalului Celtic Transilvania este una la fel încarcată de istorie, Băile Figa, locul unde se află una dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale ultimilor ani din Europa, situl arheologic de exploatarea preistorică a sării. Descoperirile de aici atestă funcţionarea acestor exploatări şi în timpul prezenţei celţilor pe acest meleaguri.

Plasat într-un context istorico-arheologic bine conturat, în apropierea unui sit arheologic de importanţă europeană, apariţia unui festival cultural de anvergură dedicat lumii celtice poate constitui o nouă atracţie şi provocare pentru publicul interesat de trecutul yonei Transilvanie şi o bună oportunitate de promovare a Becleanului şi împrujirimilor sale.

Asociaţia Celtic Transilvania