Noi, cei din fața ghișeului, vedem aceleași fețe triste care ne trimit aproape instinctiv să mai aducem o hârtie de la altă instituție și să revenim peste două zile. Deja nu mai credem ceea ce ni se promite pentru că în fapt administrația publică din România aproape a devenit nerestructurabilă.

Întrucât se apropie campania electorală m-am hotărât să așez pe hârtie câteva idei și principii de organizare a administrației publice locale, astfel încât poate reușim să găsim soluții mai bune.

În primul rând, trebuie să facem o separare clară între administrația publică de la nivelul comunelor și restul administrației (orașe, județe etc). Nu putem aplica același calapod la toate tipurile de primării, indiferent dacă au 235 de angajați sau 4 funcționari publici (de altfel în județ avem foarte multe primării cu mai puțin de 10 angajați). Nu poți cere organizarea acelorași compartimente/birouri la o primărie care deservește 1000 de locuitori la fel ca uneia care deservește 70.000.

Responsabilitatea managerială a primarilor este diferită atunci când gestionează zeci de milione de euro/an și alta când au bani de salarii până în octombrie, iar de acolo trebuie să aștepte rectificarea bugetară.

Este de menționat că avem comune a căror populație este cam cât o stradă sau bulevard din municipiul Bistrița (pe bulevardul Independenței sau Decebal trăiesc mai mulți oameni decât în multe comune din județul Bistrița-Năsăud). Iar aceste microstructuri cu populatie de până în 4 mii de locuitori se supun exact acelorași reguli de administrare ca municipiul Cluj-Napoca sau orice altă unitate administrativ-teritorială.

Legislația în domeniul administrației publice face ca primarii să stea cu mâinile legate (asta fiind o figură de stil) când vine vorba de propria instituție.

Propunerea mea pentru viitorul legislativ este „Legea Comunelor” care să plece de la următoarele principii:

• Desființarea statutului de funcționar public pentru toți angajații de primării de comune și păstrarea acestui statut doar pentru secretar.
• Desființarea consiliilor locale și angajarea unei persoane cu rol consultativ în subordinea Prefecturii
• Libertatea primarilor de a-și structura și organiza instituția în baza mandatului de manager pe care l-au primit în urma alegerilor
• Candidatura la funcția de primar pe baza unui program de management pe următorii 4 ani

Motivul pentru care am invocat aceste principii este că, pe moment, toate structurile de control angajează așa-zisa responsabilitate a managerului pentru tot ce se întâmplă în comună, dar nu îi lasă posibilitatea de a se organiza. Asta este ca și cum i-ai cere unui om să meargă până la Cluj și îi dai pe mână o bicicletă cu lanțul rupt. Păi dacă o persoană a primit votul unei majorități, asta îl califică să conducă și să ia măsurile pe care le consideră de cuviință.

Dintr-o dorință puternică de a opri corupția au fost create diferite structuri care să verifice alte structuri care să gestioneze alte structuri pentru ca la final să se înființeze structura de monitorizare a structurilor. Corupția se face cu oameni și cu cât ai mai mulți oameni în sistem cu atât este mai mare riscul de apariție a acestui fenomen. Mai apoi, atunci când responsabilitatea se împarte la mai mulți, atunci nu mai este responsabil nimeni!

Un exemplu relevant este Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) care trebuie să își dea acordul/avizul asupra tuturor angajărilor și modificărilor în structura de personal a autorităților locale. Avem zeci de cazuri în care avizul celor de la ANFP a venit după jumătate de an (6 luni, 182 de zile!) timp în care persoana care dorea să fie încadrată pe o anumită funcție poate și-a găsit deja alt loc de muncă, a renunțat la ideea de a lucra cu salariul minim etc.

Bineînțeles că există și problema lipsei de personal calificat în zona locală, într-o comună precum Miceștii de Câmpie găsim foarte mulți oameni gospodari, oameni care se ocupă de diferite activități agricole și economice, dar vom găsi foarte greu un jurist cu 3, 6 sau chiar 9 ani experiență în domeniu. Când adaugi lipsa de personal la procedurile alambicate de angajare și salariile foarte mici pe care le poate oferi o instituție publică ajungi la situații ridicole. Dacă am elimina statutul de funcționar public, atunci primarul poate angaja pe cine crede de cuviință, să negocieze salariul în mod direct în funcție de posibilitățile pe care le are instituția.

Al 2-lea aspect ce ar putea fi corectat este legat de consiliile locale. În acest moment suntem în situația de a constitui consilii locale care în funcție de conjunctura politică „sunt cu primarul” sau „nu sunt cu primarul”. Cu alte cuvinte, dacă nu sunt cu primarul o să pună bețe în roate timp de patru ani, iar daca sunt cu primarul o să voteze oricum tot ce li se spune.

Dată fiind situația, orice om rațional se întreabă de ce mai ținem astfel de structuri? Într-o comună cu 1000 de locuitori avem 1% din populație angajată la primărie. Dacă insistăm cu acest fel de a face administrație o să ajungem înapoi la democrație directă.

Ne plângem mereu de numărul de parlamentari. Ei bine, stați să vedeți câți consilieri locali de comune avem. Pe baza datelor statistice din anul 2011 aveam la nivelul întregii țări un număr de 25.698 consilieri locali. Aceștia sunt plătiți cu 5% din indemnizația primită de primar. Suma aproximativă plătită lunar se ridică la peste 6,4 milioane de lei și aproximativ 77 milioane lei/an.

Unii ar argumenta că aceasta nu este o sumă atât de mare (de altfel este doar jumătate din suma plătită anual pentru parlamentari), dar existența consiliului local pentru mare parte dintre comunele de la noi din județ nu își justifică prezența.

În acest moment administrația publică funcționează după logica existentă înainte de 1989 completată de diferite reglementări europene. Instituțiile de control pornesc de la premisa că cei pe care îi controlează nu sunt altceva decât niște „hoți neprinși”. Întrucât acest sistem ne costă mulți bani și ne consumă mult timp - ce ar fi dacă am găsi soluții potrivite la problemele pe care le întâmpinăm? Acum este cel mai potrivit moment să cerem parlamentarilor din Bistrița-Năsăud să vină cu propuneri legislative care să ne facă viața mai simplă și, per total, mai bună!

Foto - Arhivă