Cel mai lung şi mai aspru dintre posturile Bisericii Ortodoxe, Postul Mare, postul Sfintelor Paşti care aminteşte de cele 40 de zile ţinute de Hristos înainte de începerea activităţii sale mesianice – începe astăzi şi se încheie în 11 aprilie.

În vechime, el avea menirea de a-i pregăti pe cei ce primeau botezul în noaptea Învierii iar în primele secole, unele persoane posteau doar în Vinerea Patimilor, altele doar două zile înainte de Paşti, unii ţineau post o săptămână, în vreme ce alţii reuşeau să postească opt săptămâni. La sfârşitul secolului al III-lea, Postul Sfintelor Paşti a fost împărţit în postul prepascal (Postul Păresimilor) care ţinea până la Duminica Floriilor şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână: din Duminica Floriilor până la cea a Învierii Domnului. După 325, Biserica de Răsărit a stabilit ca durata acestui post să fie de şapte săptămâni, durată care se respectă şi astăzi.

Sfântul Ioan Gură de Aur considera că postul trupului este hrana sufletului şi că dacă postim trupeşte, trebuie să ne înfrânăm şi de la păcate – pentru că degeaba evităm alimentele de dulce, dacă nu postim şi cu gura, cu ochii şi cu gândurile noastre.

Aşa că de azi şi până în 11 aprilie, creştin ortodocşii vor încerca să se abţină de la anumite alimente (carne, ouă, lapte, brânzeturi şi alte produse lactate), să nu cadă pradă tentaţiilor trupeşti, să se roage, să-şi limpezească gândurile şi faptele, să adopte o atitudine spirituală aplecată spre milostenie şi iertare dar şi să-şi mărturisească păcatele.

Există anumite excepţii: copiii, femeile gravide, lăuzele şi bolnavii (în special diabeticii) au voie să nu ţină un post alimentar prea sever, pentru a nu-şi slăbi imunitatea.

În rest, cine este bun, să se facă şi mai bun, iar cine a biruit ispita să se roage pentru cei care se află încă în ispită – cum bine spunea părintele Paisie Olaru…

Post cu bucurie!