Cu prilejul aniversării celor 157 de ani de la Mica Unire – Centrul German şi-a întâmpinat vizitatorii cu o expoziţie spectaculoasă, intitulată Motivul tricolorului pe țesăturile românești.

Holul de la etaj al Centrului German găzduieşte, în aceste zile, câteva piese deosebite – câteva ştergare şi prosoape ţărăneşti foarte vechi, toate ţesute şi împodobite cu motivul tricolorului pe margini.

Piesa de rezistenţă, însă, este un uriaş drapel decolorat de vremuri şi pe alocuri deşirat sau rupt – drapelul cu care sătenii din Pinticul Tecii au fost martorii evenimentelor din Alba Iulia, în 1918.

„În perioada Dictatului de la Viena, sătenii l-au ascuns foarte bine în turla bisericii din sat… Era o comunitate de românism foarte puternică acolo. Chiar şi mama patriarhului Miron Cristea era originară de aici, ca şi Constantin Roman Vivu, de altfel, prieten al revoluţionarului Nicolae Bălcescu şi participant activ la Revoluţia din 1848”, a mai povestit pentru Bistriţeanul.ro istoricul Corneliu Gaiu.

Există legende care susţin că acest drapel a fost fluturat de sătenii din Pinticul Tecii şi la celebra Adunare de la Blaj, din 15 mai 1848, însă este totuşi puţin probabil, pentru că versurile care au fost cusute pe drapel – „Acumu ori Neci Odată” – versuri decupate din poemul „Un răsunet”, al lui Andrei Mureşanu (viitorul imn de stat al României după 1990) - au fost recitate pentru prima oară în vara lui 1848, urmând să fie conştientizate ca imn şi imbold revoluţionar mai târziu – a povestit Corneliu Gaiu.

Chiar şi fără să fi participat la Adunarea de la Blaj - drapelul a fost unul dintre martorii muţi ai adunării de la Alba Iulia, iar bistriţenii îl pot admira în aceste zile şi la Centrul German, alături de alte preţioase dovezi ale tradiţiei şi istoriei împletite în viaţa de zi cu zi a sătenilor din Bistriţa-Năsăud.