Solicitare:

Am tot căutat şi aşteptat documente suport, fie naţionale, fie europene, care să ne ateste, să ne demonstreze că dacă nu votăm varianta ocolitoare prin Pădurea Codrişor, bistriţenii vor pierde o investiţie de 174 milioane euro. Însă până în prezent n-am găsit pe internet, sau pe surse un astfel de document.

Dacă cineva îl posedă, îl rugăm frumos să-l facă public, pentru că eu unul, nu doresc să votez împotriva dezvoltării Bistriţei, însă argumentele palpabile trebuie să demonstreze dezvoltarea, nu poveştile vânătoreşti ale politicienilor…

Demonstraţie:

Investigând legile de dezvoltare a infrastructurii rutiere din România, legi pe baza cărora s-au semnat acordurile de finanţare cu Uniunea Europeană şi pe baza cărora se alocă banii europeni, constatăm:

Centura Bistritei prin Pădurea Codrișor

1. Pe la Bistriţa este prevăzută Autostradă: Reţeaua de căi rutiere – Autostrăzi: 1.14. Petea (cuprinde şi secţiunea dintre ultima localitate şi frontiera de stat) – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava. În Direcţii de Dezvoltare prevăzute în Planul de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea I – reţele de transport, din Legea 363/2006.

În Strategia pentru transport durabil a Guvernului României, Ministerul Transporturilor, pe perioada 2007-2013 şi 2020, 2030 din martie 2008, găsim acelaşi proiect de autostradă, cu menţiunea: „Tabel de concordanţă privind proiectele prioritare în domeniul rutier, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate până în anul 2015 (şi în continuare)”

Prin urmare, fondurile europene trâmbiţate de fanii variantei ocolitoare Bistriţa prin Pădurea Codrişor, se dau pe baza acordurilor cu Uniunea Europeană, nu pe baza referendumurilor locale…

2. Varianta ocolitoare a Bistriţei nu apare în Planul de dezvoltare regională al Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) 2014-2020, care are ca obiectiv specific creşterea accesibilităţii regiunii şi a mobilităţii locuitorilor, mărfurilor şi informaţiilor, în lista orientativă a proiectelor strategice pentru infrastructură regională de acces la reţeaua TEN-T centrală şi globală.

Centura Bistriței peste râul Bistrița

De asemenea, în acelaşi plan, după care se acordă banii europeni, la infrastructura rutieră de conectare a zonelor cu accesibilitate redusă şi de stimulare a creşterii economice, găsim:

3. Modernizarea şi reabilitarea DJ 109F, 171 Târgu-Lăpuş – Suciu de Sus – Rogoz – Spermezeu – Uriu (MM, BN);

4. Modernizarea şi reabilitarea DJ 172 D Ilva Mica – Lunca Ilvei – Coşna – Vatra Dornei (BN, SV) şi

10. DJ 170-A Chiuza – Dumbrăviţa – Sita – Spermezeu (BN) (pag. 40)

Acelaşi document prevede: „Soarta executării celorlalte tronsoane [în afara autostrăzilor] este total incertă în contextul concentrării fondurilor publice alocate autostrăzilor pentru axele prioritare trans-europene şi nodurile cheie (nici unul neaflându-se în regiune de pe lista adoptată de Consiliul pentru Transport al U.E.).” (pag. 40)

Concluzia este firească: dacă documentele publice de finanţare europeană şi legile de dezvoltare naţională nu prevăd varianta ocolitoare a Bistriţei prin Pădurea Codrişor, de unde vor răsări 174 milioane de euro pentru eventuala construire a acesteia? Oare acest proiect nu distruge posibila autostradă?

 Prof. Florin I. Bojor