În contextul în care centrul Micul Prinț riscă să fie închis, Ana Dragu prezintă 7 măsuri esențiale pentru crearea condițiilor de dezvoltare a serviciilor sociale oferite categoriilor vulnerabile de către ONG-urile acreditate și pentru asigurarea terapiilor de recuperare GRATUITE pentru cei cu tulburări psihice sau din spectrul autist.
Unul dintre cele importante ONG-uri sociale din țară, primul care a pus la punct o revistă dedicată autismului și centrul cu cei mai mulți copii integrați în învățământul de masă, este pe cale să se închidă, după ce legislația fiscală s-a complicat și îi decimează practic bugetul.
În acest context, președintele asociației, Ana Dragu vine cu 7 măsuri esențiale pentru a-i putea ajuta pe cei cu tulburări psihice și din spectrul autist:
1. DECONTARE REALĂ A SERVICIILOR PSIHOLOGICE - Medicul psihiatru pediatru și/sau neurolog pediatru pune diagnosticul și, pe lângă rețeta cu medicamente, completează un formular pe care prescrie ședințele de terapie/psihopterapie recomandate lunar pacientului cu tulburări de spectru autist (copii și adulți) și alte tulburări psihice la copii (minim 5h/săptămână, maxim 20h pe săptămână). Aparținătorul merge cu formularul cu recomandări de terapie la orice psiholog sau psihopedagog acreditat de COPSI, din cabinet privat sau ONG, psihologul prestează orele, aparținătorul semnează formularul și acesta este predat ulterior la CJAS pentru decont, așa cum procedează farmaciile. Așa cum CJAS decontează rețetele cu medicamente gratuite către farmacii, va deconta terapia recomandată de medic către psihologi.
2. ONG-urile care prestează servicii sociale să fie exceptate de la obligativitatea de a plăti cote la nivelul salariului minim cu normă întreagă, deși au angajați part time (obligativitate introdusă prin Ordonanța Guvernului nr. 4/2017). Efectiv NU ne permitem, nu avem profit și prestăm servicii de protecție socială. În momentul de față, aceste taxe se plătesc din BANII părinților copiilor cu dizabilități.
3. ONG-urile care prestează servicii sociale să fie scutite de la plata cotelor angajatorului, pentru că prestăm servicii sociale în locul statului, NU avem profit, aducem de multe ori bani de acasă pentru taxele pe salarii și NU prestăm activități comerciale.
4. Să simplifice procedura de depunere a formularelor 230, să permită în continuare să fie depuse și cu borderou de ONG-urile care le colectează. Și contribuabilii să poată direcționa la 3,5% din impozitul pe venit pentru un ONG (deoarece sumele colectate prin formularul 230 s-au redus ca urmare a scăderii impozitului pe salarii de la 16% la 10%).
5. Să permită microîntreprinderilor să direcționeze un procent din impozitul pe venit către ONG-uri, cu deducerea aferentă așa cum direcționau din impozitul pe profit înainte de revoluția fiscală. Această măsură a destabilizat sever bugetele ONG-urilor din domeniul social care se bazau în mare parte pe sponsorizări de la firme mici și mijlocii.
6. ONG-urile din social care sunt acreditate și licențiate pentru oferirea de servicii sociale (centre de copii, adulți, vârstnici) să primească automat statut de utilitate publică cu toate drepturile aferente. În prezent se lucrează la un proiect de lege privind organizațiile asociative fără scop lucrativ, măsura ar putea fi introdusă acolo.
7. Consiliile județene să aibă un termen de 1 an de zile pentru subcontractarea serviciilor sociale către ONG-urile licențiate. Există legislație care permite autorităților județene să subcontracteze serviciile sociale către ONG-uri, dar aceasta se implementează haotic și neunitar. Ex. CJ Mureș subcontractează încă de anul trecut serviciile sociale către ONG-uri în baza unui regulament adoptat prin HCJ.