Fundația Progress a prezentat astăzi obiceiurile de nuntă, botez și înmormântare, accentul căzând pe cutumele culinare. Vedetele au fost trei socăcițe, care au vorbit despre arta socăcitului, care acum câteva decenii nu însemna numai gătitul pentru nuntă, ci și „punerea în scenă” a anumitor obiceiuri și chiar și aranjatul căminului cultural.
Biblioteca Județeană a găzduit astăzi o întâlnire inedită. Fundația Progress continuă periplul culinar prin Bistrița-Năsăud și ne prezintă „vedetele” nunților și cumetriilor din mediul rural: socăcițele.
Acestea nu doar coordonau gătitul bucatelor, ci se și îngrijau ca ceremonialul nupțial să fie respectat ca la carte. Socăcițele, de exemplu, erau responsabile cu punerea florilor în pieptul nașilor, cu pregătitul mâncării pentru feciori la „făcutu` steagului” și chiar cu aranjatul căminului cultural pentru nuntă.
Socăcița, aceasta maestră de ceremonii a secolului trecut, împodobea găinile ce urmau a fi date nașilor la miezul nopții, spunea „strigătura în prag” și la miezul nopții părăsea bucătăria pentru a „striga găina”.
Tot socăcița era cea care participa la „stricatu` miresii”, moment în care voalul de pe capul miresei este înlocuit cu năframa.
De 6-7 persoane era nevoie pentru a asigura cele necesare nuntașilor. Preparatele erau făcute din bucatele aduse de localnici cu o săptămână sau câteva zile înainte, astfel că acum câteva decenii vizita la magazin ieșea din discuție chiar și cu ocazia unui eveniment atât de important precum nunta.
În ciuda costurilor considerabil mai scăzute, de 6-7 ani încoace, mirii din mediul rural preferă să își mute petrecerea la restaurante care se ocupă de bucate sau să apeleze la firme de catering. Așa se face că socăcițele din județ pot fi numărate pe degete.
În cadrul întâlnirii de astăzi au participat trei socăcițe, care au împărtășit unele dintre secretele mâncărurilor preparate în cantități industriale. Acu Maria, de exemplu, ne spune că un praf de zahăr pus în ciorbă sau supă, indiferent de fel, face minuni și îi dă un gust aparte.
Pentru promovarea patrimoniului cultural gastronomic al județului nostru, Fundația Progress a primit 65.000 de lei din fonduri norvegiene.