Lucrările Adei Muntean reprezintă o incursine într-o altă realitate, transfigurată prin mecanisme onirice, redată într-o manieră tehnică de excepţie şi comentată de Alexandra Andrecuţ, din clasa a XI-a, care frecventează clubul de Jurnalism, la Palatul Copiilor din Bistriţa:

Arta este o expresie a sufletului, a sentimentelor celor mai lăuntrice care se concretizează prin formă, culoare, cuvânt sau alte mijloace creative. Ea ţine de talent, dar mai ales de chemare, de puterea de sacrificiu în favoarea operei care, odată expusă, nu mai aparţine doar creatorului, ci lumii întregi.

Curaj, perseverenţă, sensibilitate, putere de a se transpune în lucrare. Acestea sunt doar câteva dintre caracteristicile unui artist, uneori vizibile, alteori camuflate în produsul muncii sale. Aceste coordonate le-am regăsit recent la vernisajul expoziţiei de grafică Warm Loneliness aparţinând artistei clujene Ada Muntean.

Găzduită de Galeria de Artă „Rapsodia”, expoziţia cu vânzare va fi deschisă timp de trei luni. În tablourile de o meticulozitate deosebită, lucrate în tehnica cărbunelui, sunt abordate, aşa cum spunea doamna profesor Diana Morar „teme incomode” precum: singurătatea omului contemporan, influenţa societăţii informaţionale, dragostea sau chiar războiul.

Metafora cărbunelui care arde, transformându-se într-o esenţă a vieţii, prin purificare, a fost remarcată atât de Diana Morar, cât şi de Alexandru Uiuiu, care a mai menţionat şi că Ada Muntean, recunoscută la nivel internaţional, vine cu o expoziţie „coerentă” şi cu „o concepţie plastică integratoare, de sorginte poetică”.

Lucrări precum Inimă contemporană, Amintiri reci, Singurătate caldă, Mărul cunoaşterii, Femeia surogat sau „Florile răului” te sensibilizează şi te pun pe gânduri într-un mod greu de explicat, care ţine mai mult de suflet decât de raţiune. Simţi că undeva în tine ceva nu e bine, că s-a dat greş, că lumea s-a îndepărtat, că te-ai lăsat prea mult influenţat de ceilalţi, sentiment sugerat mai ales prin prezenţa în lucrări a amprentelor.

Am înţeles că arta se joacă cu cărţile pe faţă. Ori o simţi, ori nu. Ea nu dă răspunsuri, însă sădeşte acel sâmbure al curiozităţii, ca un mic şoc electric, un impuls pentru a-ţi întoarce privirea spre sine, când totul te îndeamnă să priveşti spre exterior. Poate că, din această cauză, arta este şi puţin incomodă, dar nu într-un sens negativ, căci propune o incomoditate în care te regăseşti.

Pentru că, la un anumit nivel spiritual sau intelectual, tu şi artistul aţi căzut de acord asupra aceleiaşi suferinţe, asupra aceleiaşi trăiri, pe care el a reuşit să o transforme şi să o exprime supunând-o şi transformând-o printr-un proces creator.

Expoziţia Warm Loneliness mi-a stârnit un sentiment puternic, fapt pentru care o felicit pe Ada Muntean şi să îi doresc succes în planurile sale artistice de viitor, întrucât opera de artă îşi atinge scopul doar atunci când pătrunde în inimile celor care sunt pregătiţi să o perceapă.

Alexandra Andrecuţ,

clasa a XI-a,

Jurnalism, Palatul Copiilor Bistriţa