Anul 1929 a fost anul de debut pentru primul concurs de miss din România. Concursul a fost organizat de o revistă foarte populară a vremii și a stârnit interesul a aproape 1000 de tinere din întreaga țară.

În urma unei selecții riguroase, au fost alese 72 de tinere, câte una pentru fiecare județ al Regatului României. Importanța acestui eveniment a fost scoasă în evidență și de juriu, format numai din personalități ale vremii.

Liviu Rebreanu, în juriul primului concurs de miss din România

Astfel, din juriu făcea parte ministrul de interne Alexandru Vaida-Voevod, prințesa Alexandrina Cantacuzino, pictorul Jean Steriadi, director al muzeului Kalinderu, ministrul și prozatorul Nicolae Batzaria și scriitorul bistrițean Liviu Rebreanu.
Primul concurs de miss de pe meleaguri năsăudene s-a desfășurat în același an, finalista având posibilitatea să participe la București, la finala Miss România. Concursul s-a desfășurat în sala de festivități a prefecturii Năsăud.

La competiție s-au prezentat doar patru fete: Eva Massler, Anuța Berbecaru, Leontina Flămând și Margareta Balazs. Ziarele vremii au fost cu ochii pe cele patru concurente, dar și pe concursul în sine.

Miss Năsăud a impresionat cu naturalețe, simplitate și bucle ample ca la Paris

Câștigătoarea titlului „Miss Năsăud” a fost Anuța Berbecaru, o brunetă de 17 ani, despre care gazetarii de la „Săptămâna” scriau în 1929: „Albeața desăvârșită a feței a contrastat frumos cu haina neagră, simplă, cu care s-a prezentat în fața juriului. În timpul când s-a oprit în fața juriului, umerii obrajilor i s-au îmbujorat, fapt care a făcut-o și mai frumoasă. Juriului poate i-a plăcut și această timiditate copilărească, care a avut de rezultat o medie mai mare”.

Deși simplitatea și naturalețea au fost calitățile care au impresionat juriul și jurnaliștii vremii, primele fotografii cu câștigătoarele ne indică faptul că acestea nu ignorau tendințele modei, care au acaparat întreaga suflare feminină din România.

Dacă Eva Massler era clasică, optând pentru un coc, Margareta Balazs era tunsă bob, coafură foarte la modă în Europa anilor 1920. Coafura câștigătoarei Anuța Berbecaru se încadra în noul val parizian, care miza pe bucle ample.

Emanciparea femeii, care era vizibilă încă de atunci, se poate observa și în declarațiile tinerelor: „Când mă voiu prezenta în fața juriului din București nu voiu mai avea emoții. Sunt cea mai frumoasă din Năsăud, de ce n-aș avea curaj?”, le spunea imediat după concurs Anuța Berbecaru celor de la publicația „Săptămâna”.