Cine au fost strămoşii voştri, cu ce se ocupau sau unde locuiau? Iată câteva întrebări la care puteţi afla răspunsul dând o raită pe la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale: aici puteţi să vă întocmiţi singuri şi gratuit arborele genealogic al familiei. Dar nu e chiar atât de simplu pe cât pare. Operaţiunea necesită multă tenacitate şi răbdare.
În sala de studiu a Direcţiei judeţene Bistriţa-Năsăud a Arhivelor Naţionale, pasionaţii de istorie pot să se înhame la întocmirea propriului arbore genealogic. Sau al altei persoane, dacă vă interesează, însă în acest caz, din raţiuni de protecţie a intimităţii, informaţiile care pot fi furnizate nu pot fi mai vechi de 100 de ani.
În cazul propriului arbore genealogic, se pot obţine o mulţime de date din vechile registre parohiale de stare civilă. „Aceste registre parohiale ne oferă informaţii despre diferitele personalităţi sau oameni simpli – din anii 1698 - 1700 şi până în anii 1895 - 1900. Din 1907 se introduce oficial obligativitatea ca şi primăriile să înregistreze naşterile, decesele şi căsătoriile” precizează Adrian Onofreiu, consilier în cadrul Direcţiei judeţene a Arhivelor Naţionale.
„Cam un sfert din cei care frecventează Sala de Studiu a Arhivelor vin să-şi facă arborele genealogic. Am avut mulţi oaspeţi din străinătate, în prealabil saşi care au dorit să facă cercetări asupra personalităţilor din familia lor” precizează arhivistul Dana Văran, subliniind însă că acest demers necesită multă răbdare şi tenacitate.
„Înainte de 1850, de pildă, se scria cu litere chirilice, destul de dificil de descifrat pentru un cititor al zilelor noastre” mai spune Dana Văran.
În cel mai fericit caz, dacă membrii familiei au locuit în acelaşi oraş şi dacă nu au fost nevoiţi să se mute în altă parte – arborele genealogic al unei familii se poate „construi” în 5 - 6 zile de studiu iar informaţiile pot ajunge chiar şi până în anii 1750.
În oficiile parohiale unii preoţi obişnuiau să treacă şi informaţii referitoare la rolul unei persoane în comunitate, profesia sau şcolile urmate – atunci când era vorba de câte o personalitate marcantă a comunităţii.
„Ca surse de informare pot fi folosite şi memoriile, jurnalele, amintirile, presa Transilvaniei sau chiar conscripţiile feudale: periodic, nobilii feudali ai judeţului îşi înregistrau şi numărau servitorii. În 1750, de pildă, s-a făcut o asemenea conscripţie generală în care sunt pomeniţi, însă, doar capii de familie şi copiii de sex masculin” mai spune Dana Văran, adăugând că în cazul acestor documente partea feminină a familiei se pierde în negura timpurilor. „Femeile erau trecute în conscripţii doar dacă deveneau văduve şi capi de familie în locul bărbaţilor lor morţi, însă aşa ceva se întâmpla foarte rar” adaugă arhivistul.
.jpg)
0728-237 215
