Bistrița este orașul sensurilor giratorii. Cu 23 de astfel de construcții, Crețu a încercat să fluidizeze traficul din oraș, iar în majoritatea intersecțiilor, traficul a fost decongestionat.
Intersecția străzilor Gării și Rodnei putea fi demult fluidizată, fiind vorba de un punct-cheie al zonei, mai ales că acolo se află autogara. Într-un final, administrația locală a ales să amplaseze un sens giratoriu. Autorizația de construcție a fost eliberată în luna februarie, de Primăria Bistrița.
Cel mai probabil, în primă fază se va amenaja o construcție provizorie, care ulterior va fi definitivată.
Deși se dovedesc a fi extrem de utile, în unele cazuri, sensurile giratorii sunt făcute de mântuială. Astfel,
- bordurile din sens sau scuarurile NU sunt trasate (Poșta Veche)
- vegetația din sens obturează vizibilitatea (cele de pe Independenței)
- slab luminate pe timp de noapte (majoritatea)
- trecerile din apropiere blochează intersecția, la acordarea de prioritate pietonilor care traversează (cele din zona școlilor sau a marilor intersecții – Han, Coroana, Poliție, Bulevard)
Între 10.000 și 20.000 de lei costă amenajarea unui sens giratoriu, acestea fiind realizate în urma unui studiu de trafic. Recordul absolut îl deține sensul giratoriu din Subcetate, pentru care s-a alocat 1.000.000 de lei, fiind vorba de lucrări mai ample.
În așteptare ar mai fi sens giratoriu la intersecția străzii Tărpiului, cu Drumul Cetății, iar după finalizarea acestuia, Bistrița se poate lăuda cu 25 de sensuri giratorii.