Importanţa episcopului Pahomie pentru istoria Bisericii Române depăşeşte admiraţia noastră pentru o biografie ieşită din comun. Mai important este faptul că activitatea lui, ca episcop şi schivnic, preocupările şi concepţiile sale, materializate în testamentul său, au generat un curent înnoitor în viaţa monahală a Bisericii din acel secol.

Sfântul Cuvios Pahomie s-a născut în jurul anului 1674, în satul Gledin, primind numele de botez Petru. Ajunge în Moldova unde este primit ca frate la Mănăstirea Neamţ, unde va parcurge, după rânduială, toate încercările duhovniceşti. În 1697, la vârsta de 25 de ani, a fost călugărit.

După moartea părintelui egumen Ioan, este numit, la nici 30 de ani, stareţ al Mănăstirii Neamţ, pe care o va conduce până în anul 1704. Cuviosul Pahomie pleacă la Kiev, unde, la Lavra Pecerska, îl cunoaşte pe Sfântul Dimitrie al Rostovului, căruia îi devine ucenic. Se întoarce la Mănăstirea Neamţ în 1706 şi se hotărăşte să aleagă sihăstria într-o pădure lângă Muntele Chiriacul. De aici, sihastrul Pahomie a fost chemat pentru scaunul episcopal de la Roman.

L-a uns domn pe Nicolae Mavrocordat în Biserica Sf. Nicolae, pe 8 noiembrie 1711 iar pe 1 martie 1714, Pahomie părăseşte de bună voie scaunul arhieresc. Ajunge la Neamţ, unde va sta patru zile, şi de aici se va retrage din nou, lângă Muntele Chiriacu. După multe necazuri, Pahomie a pornit în pribegie la Kiev, oprindu-se la Lavra Pecerska. A trecut la cele veşnice pe 14 aprilie în anul 1724.

Înainte de a se muta la Domnul, a îmbrăcat marea schimă sub numele Pimen. Moaştele sale sunt păstrate până astăzi în Paraclisul Sfântul Ştefan din Lavra Pecerska. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat în 2006 canonizarea Sfântului Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin.

Pahomie a fost, aşa cum remarcase şi Nicolae Iorga, "cel mai de seamă cărturar dintre clericii moldoveni din acel timp”, în sensul că a fost un mare iubitor de carte care a insuflat şi ucenicilor lui această preţuire a cuvântului scris şi un om cu viaţa sfântă.

Constatarea este îndreptăţită, dacă ne gândim la mediul cărturăresc în care a trăit şi la formaţia lui intelectuală, care a pornit chiar de acasă, de la părintele său, popa Iftimie, şi din mănăstirea satului său natal – Gledin, mai scrie creştin-ortodox.ro, subliniind că strădaniile episcopului Pahomie şi ale ucenicilor săi au făcut din sihăstria de la Pocrov un adevărat centru de cultură bisericească.

Sursa şi foto: crestin-ortodox.ro