La final de iulie, bistrițeanul Rareș Buhai a participat la ultima competiție din „carieră”. Este vorba despre Olimpiada Internațională de Informatică, la care participă de patru ani. În fiecare an a adus medalia de aur la Bistrița de la prestigioasa competiție.

La fel s-a întâmplat și anul acesta, cele patru medalii de aur asigurându-i un loc în „hall of fame-ul” (panoul de onoare) al competiției. Acesta este pe locul al doilea, după Gennay Korotkevich din Belarus, care are în palmares 6 medalii de aur.

Vestea că Rareș este în hall of fame-ul Olimpiade Internaționale de Informatică a fost primită cu mult entuziasm de către profesorul Constantin Gălățan, care lucrează cu adolescentul de ani buni.

„Este o performanţă extraordinară a lui Rareş, fiind a patra medalie obţinută la Olimpiada Internaţională de Informatică. În ceea ce priveşte performanţele României, Rareş poate fi considerat cel mai mare performer de până acum la informatică”, spune profesorul bistriţeanului, Constantin Gălăţan.

Entuziasmul este cu atât mai mare cu cât Rareș Buhai, practic a fost descoperit de Susana Gălățan, soția profesorului. Aceasta a fost cea care a început să îl pregătească prima dată pentru competiții, încă din clasa a V-a.

Întrebat care e posibilitatea ca în cariera sa de dascăl să mai dea peste o minte atât de luminată, Constantin Gălățan spune: „Din păcate un copil ca Rareş nu apare frecvent, nu doar în mâinile unui profesor, ci nu apare într-o generaţie întreagă. Aşa că pot să spun că am avut şi eu un mare noroc, că am avut şansa să lucrez cu el”, completează Constantin Gălăţan.

Ce îl diferențiază pe Rareș Buhai de ceilalți olimpici? Ei bine, profesorul de informatică Constantin Gălățan crede că responsabilă pentru performanța uimitoare a bistrițeanului este capacitatea sa rară de a se automotiva constant pe perioade lungi de timp.

„Capacitatea de a se automotiva şi a depune acelaşi efort pe tot parcursul anului este un mare avantaj. E regulă, copiii muncesc foarte mult în apropierea competiţiilor, dar nu cu aceeaşi intensitate pe tot parcursul anului. Pe urmă, au fost calităţile sale personale, care au contat foarte mult”, completează Gălățan.

Profesorul care nu doar că a muncit cot la cot cu el, ci l-a văzut și crescând efectiv, spune că nu consideră că lui Rareș Buhai i-a fost furată copilăria. Asta pentru că nu a fost împins de la spate, fiind alegerea adolescentului să muncească și să renunțe la anumite activități spectifice vârstei lui.

„Renunțarea la anumite bucurii, plăceri ale copilăriei, care nu se face în totalitate, este compensată de rezultatele obținute în competiții. Rareș nu este o persoană izolată și închisă, are prieteni, are activități extrașcolare, cântă la chitară într-o formaţie, joacă fotbal alături de prieteni”, crede profesorul de informatică.