Gropile tătărăşti de la Fântâniţa, semnele meşterilor pietrari incizate pe pietrele Bisericii Evanghelice din Bistriţa, ceramica brută sau arheologia medievală şi geoarheologia – sunt doar câteva dintre subiectele ce vor fi tratate în cadrul Sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice care a debutat astăzi la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.
Oameni de ştiinţă şi cercetători ai unor universităţi de prestigiu din ţară se reunesc astăzi şi mâine la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud pentru a participa la sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice.
Subiectele se anunţă deosebit de interesante – pentru oamenii de specialitate şi nu numai, ele fiind împărţite în mai multe secţiuni: Geologie – Geografie, Biologie, Geoarheologie – Arheometrie.
Oamenii de ştiinţă invitaţi vor suţine comunicări despre descoperirea rinocerilor pleistoceni, dimensiunea etnică a turismului rural din Rodna, alunecările de teren, radioactivitatea cărbunilor, cercetările microbiologice asupra apei, consecinţele administrării Red Bull cu alcool asupra ficatului sau atragerea unor păsări folositoare în parcuri şi grădini prin metoda cuiburilor artificiale.
Comunicările ştiinţifice vor continua şi mâine, între orele 10.00 şi 13.00, când vor fi prezentate lucrări ale unor cercetători din Bistriţa: Gabriela Rădulescu va susţine „Problematica arheologiei medievale şi geoarheologia”, Ioan Bâca va povesti despre „Gropile tătărăşti de la Fântâniţa” iar Ioan Chintăuan are câteva „Consideraţii asupra semnelor de meşteri pietrari incizate pe pietrele Bisericii Evanghelice din Bistriţa”.