Anul trecut, în iunie, la Bistriţa se lansa volumul antologic al scriitorului Virgil Raţiu – o carte extraordinară, plină de poveşti fabuloase (desprinse din realitatea zilelor noastre şi a spaţiului care ne înconjoară) şi încântător de savuroase.

„Liber, spontan, inedit, Virgil Raţiu nu se grăbeşte şi, pe parcursul a zeci de ani, ne-a familiarizat cu personajul Alfons şi cu alte personaje care ar putea figura fără probleme în emisiunea „Garantat 100%”. Sunt personaje stranii, ireale, care au toate câte o mică scrânteală sau au darul de a vorbi în dodii...” spunea scriitorul George Ţâra, prezentând povestirile semnate de Virgil Raţiu.

Criticul de artă Oliv Mircea a remarcat că „este vorba de o literatură gravă şi tristă”, rezultatul unei nelinişti sau nedumeriri în faţa dezagregării – a dezintegrării spiritului civic şi comunitar – „o înaltă promiscuitate amestecată cu o măreţie tragică” care dezvăluie un foarte bun observator al ridicolului şi nesimţirii, care tratează totuşi cu indiferenţă spectacol public - a mai spus Oliv Mircea care o consideră cartea lui Virgil Raţiu ca fiind cea mai plină de picanterii şi afurisenii, dar şi una dintre cărţile fundamentale ale generaţiei optzeciste şi a ultimilor 20 de ani în literatura română.

Citiţi mai jos o povestioară intitulată pur şi simplu:

Dragobete, Beladona şi Dormindon

- Vecină, Dragobete e acasă?

- Cine?!

- Dragobete!

- Nu-i acasă. Doarme!

- Spune-i să iasă că am să-i transmit un mesaj de la soacră-sa din Spania. Mi-a dat aia un SMS.

- Mă, tu n-auzi că nu-i acasă?! Ţi-am spus că doarme… Da’ zi-mi mie…

- Nu pot. Aia a scris să i-l transmit personal, între patru ochi.

- Şi ce vrea?

- Nu-ţi spun. Ţi-am zis că ţie nu-ţi spun. Nu pricepi?... Nu-ţi zic fiindcă eşti rea de gură! Îi spun numai lui!... Da’ nici Beladona nu-i acasă?

- Da’ cu ea ce ai?

- M-am gândit că poate-i spun lui Beladona, că i-i soră, ce-i transmite lui Dragobete soacră-sa. Nici ea nu-i acasă?

- E-acasă, da-i plecată la până la vecina!...

- …Atunci spune-le să mă caute, şi altădată să-şi încarce mobilele, că nu-s eu tata lor! Nici poşta lor!

Vecina, în verandă, disperată, îşi şterse fusta largă cu palmele largi, dădu cu dreapta a nu se ştie ce şi zise oţărâtă: Să-ţi pară bine că nu-i acasă bărbatu, Dormindon. Omu’ meu! Că dacă ar fi fost acasă, Dormindon sărea la tine peste gard şi tot un semese te făcea! Curule! Şi lu’ cuscra aia din Matrid transmite-i că să-şi mânce euronii, că noi cu bani necuraţi nu ne spurcăm. Na!...

Librăriile Aletheia şi Bistriţeanul.ro oferă această carte extraordinară – cu autograful autorului! – acelui cititor (sau cititoare) care ne răspunde la întrebarea: Care vi se pare cea mai importantă calitate a personajelor conturate de scriitorul Virgil Raţiu? 

Aşteptăm răspunsurile voastre pe adresa redactia@bistriteanul.ro.

Câştigătorul volumului va fi anunţat sâmbătă, 1 martie.