O Biblie datând din anul 1475 cu o dedicaţie către preotul Paulinus este cea mai veche carte existentă în Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud. Cartea provine din Fondul Gimnaziului Evanghelic şi reprezintă una dintre marile valori ale bibliotecii, alături de volumele semnate de Cicero, Aristotel, Martin Luther, Sofocle, Teocrit, Titus Livius.
În afara Bibliei din 1475, există încă 55 de cărţi datând din anii 1501 până în 1599 şi alte 113 apărute până în 1700 – toate inventariate în primul volum al catalogului “Carte veche în Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud” semnat de Elena Dorobont.
“Elena Dorobont a muncit la acest catalog aproape 30 de ani. Practic este munca vieţii sale şi cred că nu greşesc când afirm că a fost singura persoană care a ştiut totul despre fondul documentar de carte al bibliotecii noastre” a afirmat Oliv Mircea, directorul Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud.
Cel de-al doilea volum al catalogului inventariază cărţile datând din perioada 1703 – 1785, în timp ce al treilea volum se ocupă de cărţile anilor 1786 – 1830, adică aproape 1000 de volume foarte rare şi valoroase.
Lângă biserica plebanială, construită la Bistriţa în jurul anului 1288, a funcţionat o şcoală cu predare în limba latină de care se leagă şi nucleul viitoarei biblioteci a vestitei şcoli germane din Bistriţa, se precizează în prefaţa catalogului de carte veche a Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud.
Profesorul Albert Berger a descoperit, în arhiva comitatului, un manuscris latino-maghiar – unul din primele dicţionare alcătuite pe teritoriul Transilvaniei, Dicţionarul de la Bistriţa. Cel mai probabil, dicţionarul a fost scris de un învăţător pentru a fi folosit în munca didactică la şcoală. Calitatea hârtiei, caracterul scrisului şi ortografia îl datează în perioada 1380-1410.
Pasionaţii de carte veche care au cunoştinţe de limba latină sau germană veche pot studia aceste comori la sala de lectură a Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud.