În afara Bibliei din 1475, există încă 55 de cărţi datând din anii 1501 până în 1599 şi alte 113 apărute până în 1700 – toate inventariate în primul volum al catalogului “Carte veche în Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud” semnat de Elena Dorobont.

“Elena Dorobont a muncit la acest catalog aproape 30 de ani. Practic este munca vieţii sale şi cred că nu greşesc când afirm că a fost singura persoană care a ştiut totul despre fondul documentar de carte al bibliotecii noastre” a afirmat Oliv Mircea, directorul Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud.

Cel de-al doilea volum al catalogului inventariază cărţile datând din perioada 1703 – 1785, în timp ce al treilea volum se ocupă de cărţile anilor 1786 – 1830, adică aproape 1000 de volume foarte rare şi valoroase.

Lângă biserica plebanială, construită la Bistriţa în jurul anului 1288, a funcţionat o şcoală cu predare în limba latină de care se leagă şi nucleul viitoarei biblioteci a vestitei şcoli germane din Bistriţa, se precizează în prefaţa catalogului de carte veche a Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud.

Profesorul Albert Berger a descoperit, în arhiva comitatului, un manuscris latino-maghiar – unul din primele dicţionare alcătuite pe teritoriul Transilvaniei, Dicţionarul de la Bistriţa. Cel mai probabil, dicţionarul a fost scris de un învăţător pentru a fi folosit în munca didactică la şcoală. Calitatea hârtiei, caracterul scrisului şi ortografia îl datează în perioada 1380-1410.

Pasionaţii de carte veche care au cunoştinţe de limba latină sau germană veche pot studia aceste comori la sala de lectură a Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud.