Singura pată de culoare a campaniei electorale recent încheiate: maşinile cu portavoce care au poluat fonic cu răcnete şi cântece patriotice străzile oraşului. Asemenea mesaje transmise prin portavoce erau frecvent întâlnite acum 30-40 de ani, prin satele judeţului, când erau anunţate improvizatele reprezentaţii de circ sau proiecţii cinematografice.

Impresia generală de circ ieftin a fost din plin resimţită pe durata acestei campanii electorale: nu este foarte sigur că imnurile fals patriotice şi naţionaliste care au bubuit din portavoce au convins pe cineva să voteze într-un anumit fel. Este foarte probabil, însă, că au stârnit zâmbete ironice, lehamite şi, pe alocuri, dezgust.

Voluntarii robotizaţi la maximum

Grupurile de voluntari îmbrăcaţi în aceleaşi tricouri şi-au făcut datoria cum s-au priceput mai bine: au atins un asemenea grad de robotizare încât unii dintre bistriţeni s-au trezit cu voluntari la uşă întânzindu-le mici atenţii electorale: „Poftiţi o plasă de la Vasile Moldovan!” Dar înăuntru erau postere cu Vasile Borş...

Aproape toate tarabele din piaţă au fost, pentru câteva zile, dotate cu pungi având marcaje electorale. Aşa că, bistriţenii care şi-au făcut cumpărăturile în piaţă săptămâna trecută, indiferent de preferinţele politice – nu şi-au mai primit marfa în „pungile de-un leu”. Dimpotrivă, marfa le-a fost aşezată cu grijă în plase rezistente, colorate şi personalizate.

Afişele, spaima avutului obştesc!

Dacă în oraşele mari, staffurile de campanie şi-au stors creierii ca să atingă inimile alegătorilor cu mesaje percutante – la noi, în Bistriţa, poporul a înghiţit şi chiftele mai slăbuţe.

Creativitatea electorală a funcţionat la cote de avarie: a fost mai simplu şi la îndemână să copieze un slogan american de tipul „It’s your man!”, „It’s your time!” şi să apeleze la o traducere google, în loc să-şi pună mintea la contribuţie pentru a crea un slogan destinat direct bistriţenilor sau măcar adaptat mentalităţii noastre locale.

Originalitatea a lipsit cu desăvârşire inclusiv în stilul de a lipi acelaşi afiş în câte 10, 15 exemplare, ca şi cum el s-ar fi adresat unor chiori, care nu reuşesc să vadă din prima şi au nevoie de aceeaşi imagine multiplicată la nesfârşit pentru a pricepe ceva într-un final.

A fost hilar şi caraghios (dacă nu cumva grotesc de-a dreptul) să ne vedem candidaţii vorbind la telefon, citind din cărţile cu poze, surâzând galeş din vitrine cu pantofi, mezeluri, papetării, ba şi chiar second-hand-uri...

Şabloane sau pleonasme de tipul „un om pentru oameni” – ca şi cum ar fi fost vreodată posibil „un om pentru bivoli” sau „un om pentru o vacă”...!

Pe ici pe colo, s-au întâlnit şi minuscule talente literare: „Roata schimbă soarta” spunea unul dintre sloganurile unui afiş electoral în timp ce un altul „ameninţa” total neconvingător că „Cel din urmă (de pe buletinul de vot) va fi cel dintâi (cu ajutorul votului tău)!”

Plecaţi cu cortul

În ultimele zile de campanie au fost instalate inclusiv corturi cu voluntari care au măsurat gratuit tensiunea şi glicemia trecătorilor şi s-au supus, de bună-voie, agresivităţii opozanţilor. În acest fel şi-au dat seama şi voluntarii care le sunt simpatizanţii şi care nu: „E complicat să ne dăm seama dacă cei care şi-au măsurat tensiunea la noi vor şi vota cu noi” a mărturisit unul dintre voluntari, uşor dezamăgit de faptul că trecătorii au luat pungile cu pixuri, brichete şi pliante electorale dar au făcut şi glume proaste pe seama acestora: „Dar 2, 3 milioane n-aţi pus în pungă? Cam aşa ne-au luat la mişto, dar am avut şi un pensionar complet ţăcănit care spunea că a lucrat în presă, mai demult, şi care m-a făcut javră!”

SMS-urile

Mult mai directe, subliminale dacă nu de-a dreptul acuzatoare – au fost SMS-urile pe care unii bistriţeni le-au primit, uneori după miezul nopţii sau chiar cu două, trei ore înainte de închiderea urnelor, în ziua alegerilor. Unele dintre ele au fost semnate de importanţi leaderi politici ai momentului în timp ce altele au fost pline de acuzaţii şi injurii la adresa contracandidaţilor. Au fost şi bistriţeni cărora le-a sunat mobilul iar când au răspuns, din telefon s-a auzit un mesaj înregistrat în genul „Votaţi-mă pe mine...”

Violentă sau apatică, lipsită de inspiraţie sau axată pe mesaje subliminale cu datorii, hoţii sau alte matrapazlâcuri, mai mult sau mai puţin corectă şi de bun simţ – campania s-a încheiat.

Până la următoarele alegeri locale, nu ne rămâne decât să medităm asupra unei vechi zicale „100 de deştepţi care stau acasă valorează exact cât un prost care merge şi votează...”