Săptămâna Patimilor are menirea să-i pregătească pe credincioşi pentru marea taină a Învierii. Prin urmare, liniştea, tristeţea, reculegerea, focurile ritualice, postul, curăţenia trupească şi spirituală, îngrijirea hainelor noi pentru Paşti, împărtăşirea la biserică şi iertarea între oameni ar trebui să domine aceste zile.

Luni şi marţi se citesc, în cadrul unor slujbe speciale, Evangheliile. Miercuri este o zi dedicată postului negru iar joi – ziua în care a avut loc Cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsemani, trădarea lui Iuda şi prinderea lui Iisus – este ziua în care gospodinele au voie să vopsească ouăle, urmând ca pasca şi cozonacul să fie coapte abia sâmbătă.

Bătrânii superstiţioşi sunt convinşi că cine doarme în Joia mare va fi leneş tot anul şi că morţii îşi bântuie în această zi vechile locuinţe, unde stau până în sâmbăta dinaintea Rusaliilor. Pe vremuri, această zi era aceea în care se termina de tors cânep şi se făceau focuri ritualice pentru încălzirea morţilor, de obicei în mijlocul curţilor gospodăriei.

Se spune că după această zi nu mai este indicat să se mănânce urzici, pentru că în Joia Mare are loc „nunta urzicilor”, când ele înfloresc şi nu mai sunt bune de mâncat. În Vinerea Mare – Vinerea seacă sau Vinerea Neagră – trebuie să se ţină post sever, post negru, fără mâncare, fără apă şi fără vin. Se spune că cine reuşeşte să ţină acest post va fi ajutat de Dumnezeu să scape de boli, să-i meargă bine tot anul, să fie ferit de necazuri şi nevoi.

Există superstiţia că postul negru din această zi ne fereşte de dureri de cap tot anul şi că, dacă îl respectăm întocmai, vom şti cu trei zile înainte când anume vom muri. Se mai spune că dacă în Vinerea Mare plouă, anul va fi roditor. În Vinerea Neagră nu se bat clopotele, nici măcar dacă se întâmplă să moară cineva. În acest caz, preoţii au voie să folosească doar toaca pentru a anunţa decesul vreunui creştin. Este o zi a durerii şi a patimilor Mântuitorului.

Sâmbăta gospodinele pregătesc ultimele detalii referitoare la masa de Paşti, îşi aranjează hainele noi care vor fi purtate la slujba de Înviere sau coc pasca şi cozonacii. Alte lucrări sau munci nu se fac în această zi care trebuie petrecută în reculegere şi pioşenie.

Sâmbătă noaptea, credincioşii merg la biserică „să ia lumină” sau să-şi sfinţească şi să primească binecuvântarea preotului entru coşul de Paşti. Cine moare în ziua de Paşti, în Săptămâna Luminată sau chiar între Înviere şi Înălţare – ajunge în Rai, căci păcatele îi vor fi iertate. Cine se naşte în ziua de Paşti, mai ales când se trag clopotele, se spune că va fi urmărit de noroc toată viaţa. În schimb, cine nu merge la biserică în Duminica Paştelui va suferi de „lingoare” tot anul...!

FOTO: apologeticum.wordpress.com