„În final vreau să fac un apel în special către consilierii din majoritatea din consiliu, să nu uităm jurământul pe care l-am depus la investirea în calitatea de consilier local pentru mandatul 2016-2020, să acționăm în serviciul comunității și în serviciul cetățenilor comunității. Dacă îmi permiteți, vă sugerez să aprofundați excepționalul material scris de unul dintre cei mai buni sociologi ai României de față, domnul profesor Vasile Dâncu, despre majorități și minorități. Și celor 11 + 2 + 1 consilieri ai majorității, vă rog evadați din lumea paralelă cu realitatea, în care planează, în care plutește primarul Crețu. Haideți să ne așezăm și să vedem adevăratele oportunități, adevăratele necesități ale municipiului Bistrița.”

Reiterez acest apel pe care l-am făcut în cadrul ședinței Consiliului Local din data de 23 februarie 2017 și solicit tuturor consilierilor locali ai municipiului Bistrița să facă o analiză lucidă proiectului HCL „SF Pasaj Independenței” și să îl respingă în ședința din 29 iunie. Nimeni nu mai construiește pasarele pietonale supraterane în orașele civilizate. În țară s-au construit câteva pasarele pietonale supraterane peste DN1 la Otopeni sau Bușteni care zac nefolosite, oamenii trecând tot pe la trecerile de la nivelul solului.

În cazul concret al pasajului pe care îl visează dl. Crețu sunt foarte multe argumente împotriva lui:

1. Estetic:

Bulevardul Independenței, calea de intrare în orașul nostru, va fi mutilat de un mastodont de fier.

2. Funcțional:

Această pasarelă nu rezolvă problema fluidizării traficului auto pe Bd. Independenței deoarece mai sunt încă două treceri de pietoni cu trafic foarte mare de pietoni (trecerea de pietoni de la Big – semaforizată și trecerea de pietoni de la Kaufland – nesemaforizată). Rezolvarea problemei este simplă și ieftină: montarea de semafoare cu temporizare la trecerile de pietoni de la intersecția str. Iosif Vulcan cu Bd. Independenței și la cea de la Kaufland. Pasarela nu va fi folosită de cetățeni dacă rămân cele două treceri de pietoni, oamenii vor evita efortul de a urca, chiar și cu liftul, o înălțime de cca 2 etaje de la bloc. Dacă cumva, ceea ce nu este exclus, primarului îi trece prin cap să desființeze trecerile de pietoni de la Big și de la intersecția cu str. Iosif Vulcan, bulversează complet fluxul pietonilor. Imaginați-vă pe cineva care vine din zona industrială pe str. Iosif Vulcan și trebuie să ajungă undeva în zona Sens: de la intersecția I.Vulcan cu Independenței trebuie să meargă cca. 100 m până la punctul de „îmbarcare” pe pasarelă și apoi să traverseze 65 m pe pasarelă până la locul de coborâre aflat lângă clădirea fostului oficiu PTTR; simulați, vă rog, traseul unui elev care vine de la blocurile de pe Panait Cerna sau Șt.O.Iosif și trebuie să ajungă la Școala gimnazială nr.1: de la actuala trecere semaforizată de la Big trebuie să meargă, în jos, pe Bd. Independenței cca. 100 m ca să poată urca pe pasarelă și apoi să facă 65 m până la punctul de coborâre situat între cele două blocuri cu 8 etaje din jos de Biserica Sf.Ana. Elevul va face 200 m în plus față de traseul actual + efortul de a urca pe pasarelă.

Chiar și specialiștii care au întocmit Planul de Mobilitate Urbană Durabilă au următoarele rezerve în legatură cu acest proiect: „Constrângeri și riscuri: Posibilă barieră psihologică și fizică (pentru persoanele cu deficiențe motorii). Riscul degradării amenajării în scurt timp”.

3. Oportunitate:

Avem foarte multe probleme foarte urgente de rezolvat în municipiul Bistrița. Dau exemplu situația serviciului public de apă-canalizare, care a fost analizat în ședința comună a Comisiilor de specialitate ale Consiliului Local din data de 19 iunie 2017. Avem pierderi de apă pe rețelele de distribuție de peste 45% (standardul român privind furnizarea apei potabile admite pierderi de maxim 35% pe rețelele vechi de apă și luarea măsurilor de urgență în cazul în care această limită este depășită), peste 70% din rețelele de distribuție a apei potabile sunt mai vechi de 30 de ani, iar SC AQUABIS SA poate să le înlocuiască, din fonduri proprii, în cca 30 de ani. Rețelele de canalizare ale apelor pluviale sunt subdimensionate și, în mare parte, colmatate, la fiecare ploaie mai mare orașul fiind inundat. În loc să alocăm din bugetul local bani pentru reabilitarea rețelelor de apă-canal (serviciu vital pentru cetățenii orașului), noi visăm cai verzi pe pereți și dorim să „îngropăm” peste 2 milioane de lei într-un obiectiv de investiții inutil.

Adrian Florin Chereji