Municipalitatea nu a putut cheltui în acest an cei 100 de mii de lei destinați expertizei tehnice, realizării studiilor de specialitate și pentru obținerea avizelor și acordurilor pentru proiectul „Restaurarea Ansamblului Sugălete, monument istoric de categoria A", proiect care se dorea a fi finanțat prin PIDU - POR - 2014 - 2020.

Unul dintre proprietarii clădirilor incluse în Ansamblul Sugălete nu vrea cu niciun chip să accepte ideea municipalității de a reabilita unul dintre cele mai importante obiective istorice și turistice din Bistrița. Ansamblul Sugălete este un complex de 13 clădiri care datează din secolul XV fiind una dintre cele mai tipice construcții renascentiste din Transilvania.

„Puţine sunt locurile din oraşul Bistriţa care să fie atât de încărcate de istorie ca ansamblul Sugălete. Complexul cuprinde pe latura de Nord a Pieţei Centrale, treisprezece clădiri, construcţii gotice, locuinţe ale unor meşteri şi negustori bistriţeni. Complexul a fost construit la sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea şi a fost reconsolidat în mare parte după anul 1457, când un incendiu devastator a distrus o parte din construcţiile de lemn ale oraşului. Aspectul construcţiilor care îl alcătuiesc a rămas aproape neschimbat din perioada anilor 1480-1550. Astfel, o serie de clădiri din şirul Sugălete păstrează încă în arhitectura lor elemente gotice. Altele au fost transformate, dobândind de-a lungul veacurilor elemente ale renaşterii, baroc sau neoclasice. Cele mai vechi datează din ultimele decenii ale secolului al XV-lea ilustrând o etapă interesantă în evoluţia aspectului edilitar al oraşului medieval: apariţia primelor case cu etaj", explică municipalitatea într-o postare pe site-ul instituției.

„Din atelierele de sub arcadele acestora voievozii moldoveni cumpărau podoabe de aur şi argint, postavuri fine de Flandra şi Colonia, stofe şi mătăsuri fine cu fire aurite de la Veneţia, sau produse rare precum piperul, ghimbirul sau diverse doctorii ale vremii", mai scrie municipalitatea.

Această zonă Bistriței a fost locuită de familiile bogate ale patricienilor. În prima casă exista o farmacie, prima deschisă în oraș (La Vulturul Negrul). În următoarea clădire a fost deschisă librăria Binder, iar celelalte case erau în proprietatea familiilor, iar șirul era încheiat de Casa Parohială Evanghelică, casă care și-a păstrat și astăzi aceeași destinație.

Ansamblul Sugălete este cel mai lung șir de imobile medievale cu arcade la parter din România. Și ce contează?! Dacă unul dintre numeroșii proprietari ai locuințelor din această zonă nu vrea, nimic nu se mișcă!

Municipalitatea trebuie să găsească alte soluții pentru a reuși să își ducă la îndeplinire ideea de reabilitare a Șirului Sugălete.