Pe Valea Ilvelor, focul de sub cazane arde neintrerupt zi si noapte. Totul se datoreaza recoltei foarte bogate de mere din acest an, de care profita acum gospodarii.
In ciuda secetei, taranii se bucura anul acesta de o productie record de mere. Lucru imbucurator pentru ca astfel pot face tuica la discretie pe care sa o foloseasca mai apoi pentru consumul propriu sau sa o scoata la vanzare.
Meseria de „palincar” este una cu mare trecere in Bistrita-Nasaud. Cea mai cunoscuta bautura traditionala a ardelenilor, tuica, este preparata chiar in aceasta perioada in distileriile de la noi. Tare si aromata, ea este un motiv de mandrie pentru locuitorii din aceasta zona. Bistritenii sunt la fel de mandri de tuica lor precum sunt scotienii de whisky sau francezii de cognac, sustin cei care fac aceasta bautura tare de zeci de ani. Dincolo de ingrediente, mai conteaza si butoaiele in care fructele sunt lasate sa fermenteze.
Inainte insa de a le pune in butoaie de stejar sau de plastic, fructele se sfarama cu ajutorul unui zdrobitor sau sunt trecute prin masina de tocat. Pentru distilare, gospodarii folosesc cazane fabricate din cupru sau inox.
Toti taranii stiu ca tuica buna si curata formeaza margele care se pastreaza atunci cand este turnata in pahare. Insa cel mai important ingredient al unei palinci bune, spun ardelenii, este inima buna cu care palincarii o daruiesc celor care vor sa guste.
Legea tuicii, adoptata in 2009, prevede ca in fiecare gospodarie se pot produce anual 500 de litri cu o concentratie de 50 de grade. Bistritenii fac tuica, dupa metode traditionale, insa acestia pot produce insa bautura doar pentru consumul propriu. Pentru fiecare suta de litri de tuica, peste cantitatea admisa de lege, taranii trebuie sa plateasca 375 de euro.