La începutul lunii octombrie, deputatul Andreea Paul a cerut dublarea pedepsei pentru infracțiunile din spectrul violenței domestice. Cei abuzați pot cere fie un ordin de protecție care este obținut printr-o sentință judecătorească, fie pot să apeleze la servicii specializate destinate persoanelor cu asemenea probleme: consiliere, adăpost etc.

De-a lungul timpului, numeroase ONG-uri sau diverse instituții publice au încercat să stopeze acest fenomen extrem de răspândit în România, însă cifrele din ultimele studii arată o creștere. Oricât de surprinzător ar părea, nu doar bărbații sunt cei care apelează la metode dure, ci și femeile.

Conform Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud, în anul 2016, până la jumătatea lunii octombrie au fost înregistrate în județul nostru nu mai puțin de 513 cazuri de violență domestică. Dintre acestea, 446 de plângeri au fost depuse la poliție de către persoae de sex feminin, iar restul de 67 au fost plângeri făcute de către bărbați. La sfârșitul anului 2015 o femeie din Rodna a murit pe patul de spital după ce a fost bătută crunt de soțul ei.

Diferențele între pedepsele pentru cei care comit acte de violență sunt imense între România și alte țări din Uniunea Europeană. În țara noastră, limitele pentru vătămare corporală sunt cuprinse între 2 și 7 ani de închisoare, în timp ce în țările nordice pedepsele pot ajunge chiar la zeci de ani.