Începând din această primăvară, Bistrița-Năsăud devine primul județ din țară care va avea rangeri călare. Proiectul, de-a dreptul revoluționar în România, este pus la punct de un ONG dedicat mediului. Rangerii au ocupații dintre cele mai diverse: de la profesori până la manageri și medici veterinari.
Gal Ruralis, ONG-ul dedicat mediului pus pe picioare de Cristian Țetcu, pune la punct o echipă de rangeri călare, formată din oameni pasionați care sunt dispuși să-și sacrifice timpul liber pentru protejarea naturii.
Începând din această primăvară, rangerii voluntari vor patrula alături de caii lor pe diferite trasee care vor avea între două și patru ore. Rangerii vor fi dotați cu ochelari speciali, care vor avea încorporate camere foto și video, dar și cu telefoane inteligente.
La finalul fiecărei patrulări se va întocmi un raport, în care se vor nota cele descoperite pe traseu. Aceste informații vor ajunge mai departe în mediul online, pe hărți interactive, dar dacă va fi nevoie vor fi sesizate și instituțiile abilitate pentru a lua măsurile care se impun.
„Avem medici veterinari, absolvenți ai facultății de Biologie sau Geografie, manageri, profesori de științe politice sau administrative, un inginer silvic, un jurnalist. În proiect este cooptată și o domnișoară din Cluj, studentă la Arte Plastice”, precizează Cristian Țetcu, managerul ONG-ului Gal Ruralis.
Pentru a putea fi acoperit întreg județul, Cristian Țetcu estimează că ar fi nevoie de 15-20 de rangeri. Deocamdată 7 persoane și-au manifestat dorința de a face parte din acest proiect inedit.
„O activitate de monitorizare se desfășoară între 2 și 4 ore. Distanțele parcurse în acest interval depind de complexitatea terenului și problemele identificate. Vom dezvolta și hărți virtuale care vor prezenta cele găsite pe teren. Ulterior, în cazul ilegalităților administratorul de proiect informează instituțiile abilitate. Rangerul împreună cu managerul de proiect stabilesc traseele pentru monitorizare, iar la finalul deplasării se întocmește un raport. Pe parcursul monitorizării, folosindu-se soft-uri dedicate se înregistrează aspecte vizate de proiect (depozitare ilegală de gunoi, poluare, braconaj, tăieri ilegale de lemn, agresarea ariilor naturale)”, mai spune Țetcu.