Deoarece am constatat că foarte mulți bistrițeni nu cunosc traseul variantei ocolitoare pentru care suntem chemați să ne pronunțăm duminică, 29 septembrie, vă facem o descriere pe care s-o înțeleagă oricine, nu numai specialiștii.
Dacă venim dinspre Cluj, înainte de Viișoara ar trebui să se amenajeze un sens giratoriu pe DN 17 de unde varianta ocolitoare urmează s-o ia la dreapta spre sud; este preconizat a se construi un pod rutier peste calea ferată Sărățel – Bistrița și râul Bistrița, după ce ajunge pe malul stâng al râului Bistrița, drumul ar trebui să treacă pe lângă pepiniera ROMSILVA (pe lângă terenul unde se dorește a se construi platforma industrială sud) apoi spre dealul Cighir.
Traseul este la sud de fosta groapa de gunoi și a cartierului Zăvoaie; peste str. Valea Budacului în dreptul primei curbe la stânga, imediat după ce începe urcușul dealului, este prevăzut un viaduct peste drumul respectiv (drumul județean care merge la Budacu de Jos și la noile cartiere: RAAL, Lempeș, Bobeica, Valea Budacului) la o înalțime de cca 16 m.
Acolo se va demola o casă cu etaj, în locul ei urmând să fie amplasat un pilon al viaductului. Viaductul coboară apoi în pădurea Codrișor, deasupra caselor de pe strada Mihai Viteazu, aproximativ la mijlocul pădurii în acea zonă.
Traseul ulterior este prin pădurea Codrișor, la limita cu proprietățile de pe str. Ion Vidu, ajungând pe lângă gardul dinspre pădure a ștrandului municipal, de acolo coboară spre râul Bistrița, ajunge pe malul stâng al râului în dreptul stadionului municipal.
Din Pădurea Codrișor, care este plămânul verde al orașului, urmează să se defrișeze cca 4 ha, chiar dacă se vor planta 4 ha de pădure în alt loc de pe teritoriul municipiului Bistrița, aceștia nu vor compensa 4 ha la 600 m de centrul orașului, mai este o problemă în acestă zonă, amenajarea de șantier va afecta cu siguranță o suprafață mult mai mare din pădure, care se va reface în 40-50 ani.
Traseul continuă spre Podul Jelnei; deși primarul afirmă că pe str. Viorelelor nu se va demola decât o casă, nu este spațiu suficient pentru dorita variantă ocolitoare care trebuie să aibă 10 m lățime + încă cel puțin 5 m pentru amplasarea panourilor fonoabsorbante și a utilităților, toate casele de pe str. Viorelelor sunt la 10 – 15 m de malul râului, în consecință vor fi demolate 6 case în acea zonă.
La podul Jelnei urmează să se construiască un sens giratoriu, care este prima ieșire de la Viișoara (până acolo nu mai este ieșire din varianta ocolitoare decât la parcul industrial de la Sărata), imaginați-vă ce ambuteiaje ar fi, dacă s-ar pune în aplicare acest proiect monstruos, în orele de vârf, datorită intersectării traficului de tranzit cu traficul care merge spre Jelna sau spre Ghinda și cartierul Valea Ghinzii.
Traseul continuă pe actualul drum ce merge la Ghinda, prin fața Stației de Ambulanță și a Spitalului de boli pulmonare (mai cunoscut Spitalul TBC), până la Stația de Salvare vor trebui demolate încă cel puțin două case pentru a avea loc acest drum.
În dreptul punții care face legătura pietonală cu str. Tudor Vladimirescu, urmează să fie construit al doilea sens giratoriu, de unde să se desprindă varianta ocolitoare de drumul Ghinzii, variata ocolitoare urmând să coboare spre râu.
Traseul dintre cele două sensuri giratorii (de la podul Budacului și de la puntea pietonală Ghinzii) este comun pentru varianta ocolitoare cu traficul intern de pe Drumul Ghinzii, trecând prin fața Spitalului de boli pulmonare (Spitalul TBC) și Stația de Ambulanță. În această zonă vor fi cele mai mari probleme ale acestui proiect aberant:
1. din punct de vedere al fluenței traficului cu siguranță că se vor înregistra numeroase ambuteiaje, ceea ce va conduce la diminuarea vitezei și duratei de tranzit:
a. dacă vin autovehicule de pe străzile CR Vivu sau Avram Iancu care merg spre Ghinda sau Jelna au prioritate în sensul giratoriu față de autovehiculele de pe centură; acestea din urmă va trebui să oprească;
b. cei ce vin dinspre Ghinda, la sensul giratoriu de la punte nu au prioritate față de cei de pe centură și vor ajunge foarte greu în oraș
c. ambulanțele care vor trebui să plece în intervenții nu vor putea ieși ușor din curtea Stației de ambulanță; până să oprească camioanele care sunt pe centură se vor pierde minute bune din timpul de intervenție; ar putea fi amplasat semafor la poarta Stației de ambulanță, dar oprirea traficului pe centură la fiecare intervenție a ambulanțelor va conduce la blocarea traficului în acea zonă
2. din punctul de vedere al siguranței traficului rutier, acest tronson va fi unul de mare risc de accidente având în vedere suprapunerea traficului urban cu cel de tranzit
3. din punctul de vedere al protecției mediului înconjurător acest tronson este o calamitate; toate autovehiculele, dar în primul rând TIR-urile care vor trebui să oprească la sensul giratoriu de la podul Jelnei, vor avea la pornire emisii de gaze de eșapament mult mai mari decât la mersul cu viteză constantă; toate aceste noxe rămân pe oraș, chiar lângă Spitalul de boli pulmonareurmează un viaduct de-a lungul râului de peste 300 m (sursă importantă de poluare a râului în special iarna, când materialul antiderapant va ajunge în râu), apoi varianta ar lua-o spre lacul MHC ( trecând foarte aproape de multe locuințe, la distanță de 10 – 15 m, afectând sănătatea celor ce locuiesc în cartierul Valea Ghinzii), poligonul armatei și apoi spre DN 17, între Unirea și Livezile trecând din nou peste râul Bistrița.
Acesta este traseul propus a unui proiect megaloman, care nu ajută la dezvoltarea orașului, ci, dimpotrivă, la sugrumarea sa între niște limite artificiale.
Mai mult decât acest lucru, nu scoatem traficul de tranzit din oraș, îl ducem chiar mai aproape de oraș, la 600 m de centrul orașului și la 100-300 m de cartierele CR Vivu și Ștefan cel Mare.
Noi milităm pentru construirea unei variante adevărat ocolitoare, după dealuri, astfel ca noxele autovehiculelor care tranzitează orașul nostru să nu rămână pe oraș.