Astăzi, de la ora 18.00, Muzeul Judeţean inaugurează expoziţia de acuarele intitulată „Biserici medievale din Transilvania” semnată de Juliana Fabritius-Dâncu şi lansează o carte cu totul specială, publicată pentru prima oară în 1885, de profesorul austriac Theobald Wortitsch şi tradusă acum pentru bistriţeni de Anca Berendea.
Volumul, apărut în câteva exemplare în limba germană în anul 1885, a fost scris de profesorul austriac de desen Theobald Wortitsch, care pentru o perioadă de 8 ani a activat ca profesor de desen la Gimnaziul Superior Evanghelic CA din Bistriţa – Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” de astăzi.
Lucrarea se doreşte a fi, atât în ansamblu cât şi în detaliu, o descriere detaliată a Bisericii Evanghelice din Bistriţa, punând la dispoziţie puncte de vedere utile în analiza stilistică, legate de istoricul construcţiei. Volumul verifică totodată diverse ipoteze vechi încă din perioada construcţiei, şi clarifică unele întrebări cu privire la planul arhitectonic al Bisericii Evanghelice, în ceea ce priveşte apartenenţa la o epocă artistică anterioară decât cea la care se face referire în inscripţia colectivă descoperită în anul 1867 pe peretele median interior al nişei corului, şi anume 1560 – 1563.
Cât despre expoziţia care va fi vernisată tot astă-seară, aceasta nu este o necunoscută pentru bistriţeni, care s-au mai intersectat cu operele Julianei Fabritius-Dâncu în 2005, când au avut parte de expoziţia Bistriţa în acuarele.
Artist plastic, etnograf, istoric de artă, Juliana Fabritius-Dâncu (1930 – 1986) a realizat de-a lungul timpului o amplă documentare în burgurile şi satele săseşti din Transilvania, înregistrând în acuarele imagini, chipuri şi edificii, locuri istorice şi monumente care dau identitate şi farmec acestui spaţiu.
Din sutele de monumente şi zidiri puse pe planşetă cu multă sensibilitate, prin colaborarea Muzeului Saşilor Transilvăneni din Gundelsheim, publicul bistriţean se va bucura astăzi de o selecţie de acuarele ale unor biserici reprezentative din diverse zone ale Transilvaniei.
Stau alături, într-o evocatoare interferenţă, biserici fortificate precum cele de la Slimnic (Stolzenburg), Prejmer (Tartlau), Feldioara (Marienburg), biserici urbane: Bistriţa, Reghin, Agnita (Agnetheln), Sebeş (Mühlbach), biserici ale unor parohii săteşti, impozante şi reprezentative monumente gotice, precum cele de la Drăuşeni (Draas), Valea Viilor (Wurmloch), Teaca (Tekendorf), sau Biertan (Birthälm).
Identificând unghiurile cele mai interesante, momente variate şi reprezentări diverse, de la ansambluri monumentale, la detalii pitoreşti şi forme arhitecturale semnificative avem un adevărat caleidoscop de volume, forme şi stiluri, consemnate cu ştiinţă şi redate într-o gamă coloristică vie.