Cercetătorul științific Zamfir Dejeu, membru în Comisia Națională de Salvare a Patrimoniului Cultural Național Imaterial, a anunțat pe pagina sa de Facebook că, luni, jocul fecioresc a fost acceptat oficial în Patrimoniul UNESCO.
„Dragi prieteni, vă înștiințez cu bucurie că ieri (n.r. luni), comisia UNESCO de la Paris a decis înscrierea Jocului Fecioresc din România în Patrimoniul Universal. Mulțumesc tuturor colaboratorilor la acest proiect care devine istorie”, a fost mesajul cercetătorului științific Zamfir Dejeu.

Demersurile întreprinse de cercetătorul Zamfir Dejeu au fost începute în anul 2013, jocurile feciorești din Transilvania fiind acceptate abia acum în Patrimoniul Universal. Au fost adunate zeci de filmări, documente și fotografii care înfățișează dansurile feciorești din Transilvania și au fost luate la pas peste 40 de localități din întreg Ardealul în acest demers.
Printre localitățile care au fost luate la pas pentru documentarea jocurilor feciorești a fost comuna Șieuț. În Șieuț încă se mai joacă Bărbuncul, unul dintre jocurile feciorești. Acesta este jucat la sărbători, de către oamenii de rând, nu doar de către ansamblurile populare. 

Bărbuncul s-a născut în armată!

Bărbuncul este un dans ritualic ostășesc. Numele său vine de la nemțescul „werbung”, care înseamnă „înrolare” și a luat naștere și s-a dezvoltat în cadrul ceremoniilor de recrutare cu joc în armata austro-ungară, în secolul al XVIII-lea, pe vremea domniei Mariei Tereza.

Bărbuncul era jucat de ostașii din armată, atunci când veneau cătanele împărătești la recrutare. Compania de cătane campa la marginea satelor din Transilvania, iar în acel loc se organiza o mare petrecere.
În cadrul acestor petreceri, ostașii jucau Bărbuncul, încântându-și astfel superiorii și viitorii recruți, care erau astfel încurajați să ia calea milităriei.