Comisia Zonală a Monumentelor Istorice din Cluj-Napoca decide azi soarta Casei Scriitorilor de la Valea Vinului: dosarul complet de clasare a clădirii ca monument istoric va fi discutat astăzi, iar Alexandru Uiuiu, şeful Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Bistriţa-Năsăud crede că sunt şanse ca această clădire să devină monument istoric.

Complexul de Vilegiatură de la Valea Vinului este cunoscut bistriţenilor sub numele de Casa Uniunii Scriitorilor – dar acum 4 sau 5 ani Uniunea Scriitorilor a renunţat la clădire şi nu a mai vrut să plătească salariul minim pe economie pentru ca o persoană să aibă grijă de această clădire, motivând că nu mai este interesată de acest obiectiv.

„Este o atitudine eronată care contrazice însuşi statutul Uniunii, în care se precizează clar că Uniunea Scriitorilor are obligaţia de a spori patrimoniul acesteia, şi nu se bucură de lejeritatea de a renunţa la asemenea obiectiv de patrimoniu”, a comentat şeful Direcţiei pentru Cultură, subliniind că oricum, Casa Scriitorilor din Valea Vinului a rămas izolată şi supusă unui proces natural de degradare, la care s-a adăugat şi "contribuţia" oamenilor din zonă. „S-a intrat acolo cu utilaje de exploatare forestiere, s-a furat şi distrus aproape tot, am făcut inutile sesizări la poliţie... S-a purtat în jurul acestei clădiri un adevărat război pentru ca ea să rămână în picioare iar operaţiunile de clasare a clădirii drept monument istoric au durat foarte mult din cauza muncii laborioase...”, a mai spus Uiuiu.

Dosarul care va fi discutat azi la Cluj cuprinde un releveu arhitectonic, un memoriu istoric, un studiu de urbanism, o cartografiere a zonei de protecţie şi actele de proprietate.

„Pentru acest dosar s-a lucrat mai bine de un an, pentru că intabularea s-a făcut pe Ministerul Culturii, Institutul Naţional al Patrimoniului ne-a ajutat cu documentaţia referitoare la studiul istoric şi cartografierea zonei de protecţie, iar oameni de cultură precum Florica Dura, George Ţâra, Alin Cordoş şi alţii care au participat la taberele de la Valea Vinului au depus documentele necesare referitoare la valoarea culturală a locului”, a explicat Alexandru Uiuiu pentru Bistriţeanul.ro, adăugând că, dacă şi Comisia Zonală din Cluj va fi de acord, dosarul ajunge la Bucureşti pentru acordul final şi înscrierea în Lista monumentelor Istorice.

„Nu credem că sunt şanse să refuze, pentru că dosarul este bine alcătuit, iar clădirea chiar merită statutul de monument. Un prim avantaj al acestui demers este că săptămâna viitoare vom anunţa toate autorităţile că, în conformitate cu legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, din momentul în care încep declanşarea operaţiunilor de clasare – faţă de această clădire toţi cetăţenii şi autorităţile trebuie să se comporte ca în faţa unui monument istoric. Casa Scriitorilor din Valea Vinului va intra, deci, sub protecţia legii şi orice încălcare a proprietăţii cu scopul de a o folosi reprezintă deja infracţiune şi va fi pedepsită ca atare, conform Codului Penal. Vom înştiinţa şi Primăria, Poliţia, şi toţi factorii implicaţi să aibă grijă la aceste aspecte, pentru că dispariţia acestei case ar face din Valea Vinului un loc lipsit de personalitate...”, afirmă Alexandru Uiuiu.

Alexandru Uiuiu a aflat că primarul Tinu Grapini s-a declarat interesat de clădire, „deşi nu i-am văzut pe cei din Primărie să manifeste niciun fel de grijă în toată perioada în care imobilul a fost distrus sistematic”, dar consideră că soluţiile salvatoare s-ar putea afla în mâinie asociaţiilor sau ONG-urilor legate cumva sufleteşte de această zonă.

„Având în vedere că se află în interiorul graniţei Parcului Naţional Munţii Rodnei – de importanţă naţională din punct de vedere ştiinţific şi ecologic – noi am recomanda darea în folosinţă a acestui complex către o unitate administrativă mai mare, care să aibă potenţial financiar, cum este Consiliul Judeţean care, în parteneriat cu universităţi interesate de cercetare, sau fundaţii şi instituţii de aceeaşi anvergură, să fie capabile să-i dea o utilitate...”, a conchis Alexandru Uiuiu care nu exclude posibilitatea ca inclusiv fundaţiile sau asociaţiile culturale să demareze cereri către Ministerul Culturii, pentru a primi în administrare acest spaţiu, pentru o perioadă de timp convenabilă.

Renovarea şi restaurarea acestei clădiri se pot face prin fonduri europene, mai spune Alexandru Uiuiu, amintind că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) alocă fonduri de până la 500.000 de euro - bani care pot fi derulaţi prin Agenţia de Dezvoltare a Investiţiilor în Mediul Rural, cu sediu în Piaţa Mihai Eminescu din Bistriţa.