Treziţi-vă, gospodine sau gospodari ai Bistriţei! Aveţi o grămadă de treabă de făcut pentru astăzi! Este Joia Mare, ziua în care, de regulă, se prepară pasca şi cozonacii cu mac sau nucă şi se înroşesc ouăle. Este ziua în care Joimăriţa (o femeie cu înfăţişare fioroasă) le torturează pe cele mai leneşe dintre femei!
Dacă până miercuri bărbaţii aveau încă voie să muncească la câmp – de astăzi trebuie să-şi ajute nevestele la treburile gospodăreşti. În Joia Mare, cunoscută şi sub numele de Joimăriţa sau Joia Neagră, femeile obişnuiesc să ducă la biserică prescuri, colaci, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morîilor.
Se spune că în dimineaţa acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor, se aprindeau focuri prin curţi, în faţa casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, sufletele morţilor se încălzeau. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea din Vinerea Mare.
În imaginarul popular, Joimăriţa era o femeie cu o înfăţişare fioroasă care folosea mijloace cumplite de tortură pentru a pedepsi femeile leneşe: ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De fapt, Joimăriţa era, la origini, o zeitate a morţii care păzea focurile din Joia Mare şi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea şi nemunca.
Foto: descoperă.ro
.jpg)
0728-237 215
