„Nu e vorba de un post mărunt, de câteva zile, ci de unul care durează nu mai puţin de şase săptămâni, într-o perioadă în care nu sunt la îndemână nici verdeţuri şi nici fructe proaspete”, admitea la un moment dat ÎPS Bartolomeu Anania, adăugând că orice sărbătoare presupune şi un strai sărbatoresc şi că „în cele mai multe cazuri, dobândirea straiului sărbătoresc este rezultatul unor renunţări – şi chiar sacrificii – împletite însă cu bucuria anticipată de a avea ceea ce-ţi doreşti şi cu care vei fi în stare să cinsteşti momentul festiv la care eşti chemat să iei parte (fiindcă, să ne înţelegem, orice sărbătoare e un fenomen social; ea nu este niciodată a unuia singur)”, remarca Bartolomeu Anania.

Înaltul ierarh aminteşte şi de una dintre cele mai tulburătoare parabole rostite de Mântuitorul Iisus Hristos care povesteşte că un împărat a invitat oaspeţi la nunta fiului său. Cum însă aceştia n-au vrut să vină, el i-a adunat pe toţi nevoiaşii de pe drumuri şi i-a silit să intre la ospăţ.

„Văzând însă că unul din ei nu purta haina de nuntaş, l-a dat afară şi l-a pedepsit. La suprafaţă, întâmplarea pare de domeniul absurdului: de vreme ce omul se pomenise luat pe sus, pe nepregătite, şi adus cu sila, cum de i se pretindea strai de sărbătoare? În realitate, împăratul i se uitase în suflet şi constatase că, deşi i se facuse o mare şi neaşteptată cinste, insul se mulţumea să mănânce şi să bea, fără ca inima lui să participe la bucuria casei... Aceasta înseamnă, dragii mei, că pe lângă straiul sărbătoresc făcut pentru trup, există şi un strai al sufletului, menit să-i asigure omului participarea la sărbătoarea lăuntrică...”, explica Bartolomeu Anania.

Din păcate, există încă destui creştini care cred că sărbătorile de iarnă se reduc la un pom împodobit, la sarmale, caltaboşi, cârnaţi şi băutură, uitând că înaintea ospăţului de acasă trebuie să existe pregătirea pentru ospăţul euharistic, al sfintei cuminecări, care e incomparabil mai important decât belşugul de bucate.

„Ei bine, pentru acest ospăţ duhovnicesc se cere strai duhovnicesc, iar straiul acesta, cu toate podoabele virtuţilor lui, nu poate fi pregătit decât prin post, adică prin renunţările şi jertfele acestuia”, consideră Bartolomeu Anania, subliniind că este vorba chiar despre mijlocul prin care sufletul leapădă de pe el zdrenţele păcatelor şi se primeneşte, prin pocăinţă, mărturisire şi faptă bună.

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici se vor strădui, aşadar, începând de azi, să renunţe la mâncărurile „de dulce” - şi, cel puţin miercurea şi vinerea să nu mănânce cu untdelemn sau vin. În aceste două zile, tradiţia cere să postim până la ora 15-16, după care se mănâncă hrană uscată sau legume fierte.

Dacă se întâmplă să cadă miercuri şi vineri sărbătoarea vreunui sfânt, creştinii au dezlegare la untdelemn şi la vin, având voie să mănânce o singură dată pe zi. Biserica a rânduit, de asemenea, ca în fiecare sâmbătă şi duminică, între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfantului Ignaţie Teoforul), să fie dezlegare la peşte.