Instituţia Prefectului împreună cu Primăria Municipiului Bistriţa, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Garnizoana Bistriţa, organizează, câteva manifestări dedicate Zilei Unirii Principatelor Române.

Manifestările debutează miercuri, 24 ianuarie, începând cu ora 12:00, la Bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din Piaţa Unirii, din Municipiul Bistriţa, unde se va desfășura un Ceremonial militar-religios care cuprinde și acordarea onorului militar, salutul „Drapelului de luptă” al unităţii, intonarea „Imnului Naţional al României”, alocuţiuni, depunera unei coroane de flori. Din program nu va lipsi spectacolul oferit de Centrul Cultural Municipal, defilarea gărzii de onoare și Hora Unirii. 

Se va depune o singură coroană, asigurată de organizatori care îi invită pe parlamentarii judeţului, autorităţile şi şefii instituţiilor publice organizate din judeţ, comandanţii instituţiilor judeţene din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, preşedinţii formaţiunilor politice, conducătorii asociaţiilor şi fundaţiilor, să se alăture acestui moment.

La Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, cu sprijinul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud și Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, miercuri, 24 ianuarie 2018, ora 12:00, în sala „Gavril Scridon” aveți ocazia să participați la încă o manifestare culturală dedicată Centenarului Marii Uniri (1918-2018). Moderator va fi managerul Ioan Pintea, evenimentul urmând să cuprindă:

• prelegerea susținută de Andrei Moldovan: „Scriitori români pregătind Unirea de la 1859 în cercuri occidentale”
• prelegerea susținută de Cornelia Vlașin: „Ecoul Unirii Principatelor în ținutul Bistriței și Năsăudului în documente de arhivă”
• recital de poezie / membrii S.S.B.N.
• prezentare de carte: „Basarabia în actul Marii Uniri de la 1918”, de Ion Țurcanu și Mihai Papuc, Editura Știința Chișinău, 2017.

Deschidem Anul Centenarului cu o primă expoziție itinerantă organizată în cinstea Marii Uniri – anunță și cei de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud care vă invită miercuri, 24 ianuarie 2018, de la ora 13:00, la vernisajul expoziției foto-documentare „Gară pe drumul Marii Uniri”, proiect realizat de Asociația Dar Development București, desfășurat sub egida Departamentului Centenar, din cadrul Guvernului României și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Inițiativa se dorește a fi un omagiu destinat combatanților din Primul Război Mondial, personalităților implicate în tratativele diplomatice care au dus la desăvârșirea Marii Uniri și, nu în ultimul rând eroilor feroviari, subliniind astfel extraordinara importanță a căilor ferate în realizarea României Moderne.

În cadrul expoziției vor susține alocuțiuni următorii invitați:

• dl Marcel Oțoiu, director general al CENAFER;
• dl. Mircea Dorobanțu, directorul Muzeului Căilor Ferate Române;
• dl Cristian Brutaru, director al Editurii DAR Development Publishing.

Centrul Cultural Dacia va găzdui miercuri, 24 ianuarie, un spectacol omagial extraordinar dedicat Zilei Unirii. Programul începe la ora 18:00 și va fi susținut de ansamblul profesionist „Dor Românesc” dirijat de Horațiu Cigu. Nu vor lipsi nici dansatorii coordonați de coregraful Adrian Pașcu, soliștii invitați fiind Nicolae Cioancă, Oana Matei-Coruți și Ioachim Spân. Și interpretul de folk Florin Săsărman va susține, cu acest prilej un micro-recital.

În spectacol mai sunt, de asemenea, invitați cvintetul „Jam” al Liceului de Muzică „Tudor Jarda” din Bistrița, Larisa Rupea, „Noua Generație”, Clubul de dans sportiv „Floris”, coordonat de profesoara Florica Budușan și actorii Daniel Deac, Codruța Rus și Antonia Moldovan.

Joi, 25 ianuarie, de la ora 14:30, la Muzeul Grăniceresc Năsăud are loc vernisajul expoziției itinerante „Prin puține cuvinte..." - cărţi poştale în Primul Război Mondial – organizată de Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud. Este vorba despre o nouă acțiune culturală dedicată Centenarului Marii Uniri.

„Prin puține cuvinte, veți știi despre mine că sunt viu și sănătos...", scria despre sine un soldat, în urmă cu un secol, cel mai probabil celor rămași acasă. Mâine, la Năsăud, aveți ocazia să lecturați și alte emoționante rânduri asemănătoare celor de mai sus, consemnate în cărți poștale și scrisori trimise de pe front de soldații transilvăneni. Evenimentul aduce în atenția publicului exponate inedite referitoare la prima conflagrație mondială. Proiectul care propune o nouă abordare a războiului, văzut prin prisma corespondenței de front redactată în limbile română, germană și maghiară  este realizat de Direcţia Patrimoniu Cultural Universitar - UBB Cluj-Napoca şi Arhivele Naţionale - Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Arhivele Naţionale - Serviciul Judeţean Cluj și colecţia Soó Zöld Balázs, Cluj-Napoca.

***** 

Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Unirea a fost legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.

Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune.

La începutul anului 1859, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.