Divinitate mitologică similară lui Eros sau Cupidon, Dragobete este considerat fiul Dochiei, un bărbat chipeş şi iubăreţ nevoie mare. Nu blând ca Sf. Valentin, ci năvalnic - el era la daci zeul care, ca un "naş cosmic", oficia în cer la inceputul primaverii nunta tuturor animalelor.

În decursul anilor aceasta traditie s-a extins si la oameni, astfel, că de Dragobete, fetele şi băieţii se întâlneau pentru ca iubirea lor să ţină tot anul, precum a păsărilor ce se "logodesc" în acestă zi. Motivaţia preluării obiceiului păsărilor era profundă, din moment ce păsările erau privite ca mesagere ale zeilor, cuvântul grecesc "pasăre" însemnând chiar "mesaj al cerului".

Dragobete este si un zeu al bunei dispoziţii iar de ziua lui se făceau petreceri şi de acolo porneau de multe ori viitoarele căsnicii... Pretutindeni, prin sate, în vremurile de demult se auzeau tinerii strigând "Dragobetele sărută fetele!" iar credinta populară româneasca spune că cei care participă la Dragobete vor fi feriţi de boli tot anul.

Dimineata, îmbrăcati în cele mai bune haine, tinerii se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii: dacă timpul era favorabil, porneau cântând în grupuri către padure sau prin lunci în căutarea ghioceilor şi a altor plante miraculoase folosite pentru descântece şi vrăji de dragoste...

Dacă vremea era urâtă, se adunau la unii dintre ei acasă şi se ţineau de jocuri şi de poveşti. Tot de Dragobete se făceau logodne simbolice pentru anul următor iar uneori le urmau logodnele adevărate. Fetele strângeau viorele şi tămâioasă, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi în diverse farmece de dragoste.

Prin unele locuri, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apa din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă era păstrată cu mare grijă pentru că avea proprietăţi magice (se spunea că e "născută din surâsul zânelor") si putea face fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase.

Pentru toţi, sărbătoarea dragostei era socotită una de bun augur pentru treburile mărunte, dar nu şi pentru cele mari. Deoarece se credea că Dragobetele îi va ajuta pe gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, în ziua de Dragobete oamenii nu munceau, ca în zilele cu sărbători religioase, ci doar îşi faceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele îndrăzneţe care chiar îşi doreau să fie "pedepsite" de Dragobete. Chiar dacă mai "pedepsea" femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc îndrăgostiţilor şi tinerilor în general, fiind socotit un veritabil Cupidon românesc.

Nici Bistriţa nu este ocolită de manifestări închinate lui Dragobete: pe pietonal va fi inaugurat azi, de la ora 13, Târgul de Mărţişor, deschis până duminică, 1 martie – un târg la care vor expune meşteri populari din Bistirţa-Năsăud, dar şi elevi ai şcolilor din oraş.

De la 14.30, municipalitatea va organiza tot aici un spectacol folcloric, un atelier de dansuri populare şi o şezătoare.

Tot în cinstea lui Dragobete, de la ora 17.00, la “Casa cu lei”, Centrul Cultural Municipal organizează un recital susţinut de Ştefan Popescu din Tg. Jiu, acompaniat la orgă de Constantin Argint şi vernisajul expoziţiei de instrumente populare. Cu acest prilej va avea loc şi lansatra cărţii ”Din tulpina pomului cânt de dragul omului” scrisă de Ştefan Popescu şi Ciprian Popescu.

Sursa: tradiţii.ro