In urma cu vreo treizeci de ani, in plin regim comunist, efectuandu-mi stagiul militar obligatoriu intr-o scoala de ofiteri de rezerva, am fost surprins si chiar uimit sa aflu la cursurile pe care le urmam, strinsa legatura dintre cele doua aniversari: Ziua Armatei si Ziua Regelui.
Acolo am aflat ca 25 octombrie este si Ziua Regelui. In acea zi am depus juramantul militar si am beneficiat de prima noastra permisie, nu inainte de a primi cate 50 de grame de coniac la o masa festiva, servita in mod exceptional la popopta (cantina rezervata ofiterilor).
Mare a fost surpriza si mirarea mea afland “din surse oficiale” despre rolul decisiv al Regelui Mihai – depre care pana atunci aproape ca nu auzisem – in producerea actului de la 23 august, cand Romania a parasit tabara hitlerista si a trecut in cea a Aliatilor, act despre care pana atunci propaganda oficiala ne bagase in cap ca a fost pus la cale si infaptuit de catre comunisti.
Atunci am aflat ca actiunea de la 23 august a Regelui a provocat un puternic val de simpatie in Armata Romana, uzata si demoralizata de infringerile de pe frontul antisovietic. Continuarea razboiului antisovietic nu oferea militarilor de pe front sau din rezerva decat perspectiva suferintei, mortii si distrugerii Tarii! “Intoarcerea armelor” a reprezentat o imensa usurare a sufletelor pentru marea majoritate a comabatantilor romani, care atunci nu intrevedeau sfarsitul razboiului mai inaninte de sfarsitul vietii lor.
Mi-am efectuat stagiul militar obligatoriu intr-o unitate de elita, un Centru de Pregatire Superioara al Armatei, unde se pregateau cadrele de comanda de la subofiteri si maistrii militari pana la ofiteri superiori si generali. Acolo invatam cum se poarta un razboi adevarat si pentru asta trebuia sa cunoastem ce s-a intamplat cu adevarat pe campurile de lupta si in spatele lor, iar nu sa ni sa faca apologie patriotica si politica. Aveam, este adevarat si un curs de Pregatire politica (PP-precurtat) de doua ore pe saptamina, dar cam atat.
Derularea evenimentelor de la 23 august 1944, bine definita ca lovitura de palat si insurectie armata, pregatirea si finalizarea lor, au facut obiectul unui curs separat. Asa am aflat ca atunci, in 1944, in mai putin de 24 de ore a fost stabilita strategia militara viitoare. La 25 august, Armata Romana s-a anagajat ca de Ziua Regelui sa ofere Poporului si Majestatii Sale “ultima brazda de pamint eliberata” din cea sfartecata din trupul Tarii prin Dictatul de la Viena.
Si Armata Romana a stiut sa-si tina fagaduiala!
Mihai Fuca-Tomescu
.jpg)
0728-237 215
