Pentru ca dintotdeauna au fost preocupati de momentul inmormantarii si au dorit sa aiba parte de o procesiune decenta, bistritenii de la inceputul secolului XX au infiintat "asociatiile pentru morti", niste organizatii la care cotizau pe parcursul vietii pentru a avea bani la inmormantare.
Intr-o perioada in care situatia financiara a majoritatii bistritenilor era una sensibila, acestia au decis infiintarea „Asociatiilor pentru morti” in vederea economisirii de bani pentru inmormantare. Gustav Zikeli povesteste despre aceste asociatii si despre felul in care functionau ele in „Memoriile” pe care le-a scris.
„Asociatiile pentru morti nu erau asociatii ale cadavrelor asa cum le spune numele ci erau un fel de asigurari in caz de deces. Murea un membru al acestei asociatii, inca inainte de inmormantare li se dadea apartinatorilor o suma de bani care acoperea costurile unei inmormantari normale. Una dintre cele mai mari griji, cea de a face rost de bani pentru inmormantare, era luata astfel de pe umerii celor indurerati”, explica Zikeli.
Potrivit sasului bistritean care a trait in ultimii ani ai secolul XIX si prima perioada a secolului XX, existau reguli foarte exacte in ceea ce priveste felul in care se platea cotizatia la aceste asociatii.
„Cotizatiile ce trebuiau platite erau in felul urmator: la moartea unui membru era incasata o asemena suma incat dupa adunarea lor si dupa scaderea sumei necesare inmormantarii sa mai ramana si ceva bani pentru asociatie. In medie, in fiecare an, mureau dintr-o asociatie in jur de doisprezece-douazeci de membri. Daca un membru platea doua sute de cotizatii nu mai trebuia sa plateasca de atunci incolo”, detaliaza tipograful bistritean.
Desi totul pare a fi foarte bine pus la punct, ulterior au aparut si persoane care au incercat sa excrocheze aceste asociatii, motiv pentru care pe parcurs au aparut unele reguli suplimentare.
„Deoarece smecherii nu dispar niciodata, a aparut obisnuinta ca cei batrani sa intre in asociatie cand se apropiau de moarte, pentru a nu plati multe cotizatii, dar a ajunge la banii de inmormantare. De aceea varsta de intrare in asociatie a fost stabilita la maxim 50 de ani”, povesteste Zikeli in Memorii.
La incepututul secolului XX in Bistrita functionau trei Asociatii pentru morti, iar numarul de membri era limitat. O persoana care nu facea parte din nicio asociatie si dorea acest lucru trebuia sa astepte pana in momentul in care deceda unul dintre membri pentru a se elibera un loc.
.jpg)
0728-237 215
