Lângă Barcelona încă se lucrează la construirea primului muzeu din Spania. Cel mai vechi este cel din Finlanda de la Lusto inaugurat în 1994.

Legat de natură avem mai multe tipuri de muzee în România: muzeu de științe ale naturii (Târgu Mureș, Suceava), muzeu de istorie naturală (Sibiu), muzeu zoologic (Cluj-Napoca), muzeu cinegetic (Posada), muzeu de mineralogie (Baia Mare), grădină botanică (Cluj-Napoca), grădină zoologică (Târgu Mureș), parc dendrologic (Arcalia), muzeu etnografic – secția prelucrarea lemnului (Cluj-Napoca, Câmpulung Moldovenesc), etc.

Un muzeu al pădurii este selectarea și unificarea unor aspecte din aceste tipuri de muzee sub impactul culturii ecologice. Astăzi trăim într-o societate cu o sensibilitate crescândă la problemele naturii, iar timpul care va urma, pe fondul defrișărilor masive va accentua această conștiință sporită față de mediul care ne înconjoară.

Muzeul Pădurii pornește de la premiza armoniei dintre om și natură. Astfel, fauna și flora dintr-o zonă sunt prezentate învățătoresc pentru ca omul simplu să înțeleagă legătura dintre toate elementele naturii necesară vieții. De asemenea, exponatele sunt minuțios confecționate pentru a nu fi utilizate animale împăiate. Acestea sunt replici foarte bine executate în mărime naturală.

Muzeul Pădurii prezintă ca manifestare practică a acestei armonii om – natură utilizarea istorică a lemnului în gospodărie, de la metode și mijloace de prelucrare a lemnului la utilizarea cotidiană în viața omului.

Dincolo de latura expozițională, un muzeu al pădurii este un spațiu interactiv dotat cu restaurant, magazin cu produse bio și de pădure, sală de cinema, ateliere de meșteșuguri, pictură de peisaje și sculptură în lemn. Adică, soluția turistică perfectă pentru o zonă naturală frumoasă cum este județul nostru, dar care nu are atracții de destinație turistică.

Turiștii străini sunt interesați de natura României, însă pentru a ajunge la un monument al naturii din județul nostru e nevoie de timp, bani, condiție fizică, cunoștințe geografice, companie pe măsură, căi de acces, etc. Toate aceste aspecte fac din iubitorii de natură niște practicanți a unui tip de turism alternativ destinat numai cunoscătorilor și împătimiților. Or, turismul se face cu gândul la un număr de turiști care să susțină cât de mult economia locală. Astfel, mult mai mulți turiști pot petrece timp și cheltui bani într-un muzeu al pădurii decât cei care se aventurează în cucerirea unui munte, lac sau peșteră.

Cum cultura românească este o cultură a înfrățirii omului cu codrul, un muzeu al pădurii ar putea surprinde de la creația populară la creația scriitorilor și artiștilor bistrițeni inspirați de natură.

În sine, un muzeu al pădurii este o investiție normală, însă în mafia românească costurile ar putea fi extraordinare. De altfel, aceasta e marea problemă a inițiativelor bune din societatea civilă: mafia care umflă costurile făcând ca o investiție bună să ajungă nerentabilă…

Oricum, în ritmul defrișărilor din județ, generațiile viitoare vor avea nevoie de un muzeu al pădurii pentru a le aminti de ceea ce a fost și nu mai există…

Prof. Florin I. Bojor