Până nu demult, în Livezile, Agheasma Mare era sfinţită într-un ciubăr despre care oamenii locului spuneau c-ar avea puteri miraculoase: „Ciubărul era păstrat în biserică iar oamenii care aveau parte de pagube îl solicitau uneori preotului, îl umpleau cu apă sfinţită, îl acopereau cu un cearşaf şi aduceau înaintea lui şapte fete neprihănite care puteau să desluşească, în oglinda apei, ca într-un film, pe răufăcător” a povestit preotul protopop Alexandru Vidican pentru Bistriţeanul.ro.

Prin părţile locului se mai spune că ciubărul a ajutat chiar la „rezolvarea” unei crime şi că fecioarele au reuşit să vadă în apa sfinţită chipul ucigaşului. „Însă nu s-a putut demonstra niciodată ceva concret în legătură cu acest obicei. Nu era o practică ortodoxă ci avea legătură mai degrabă cu superstiţiile oamenilor” a precizat preotul protopop Alexandru Vidican.

Nici obiceiul crucii aruncate în râu după care se aruncă băieţii nu este specific Transilvaniei, a mai spus Alexandru Vidican, ci este „importat” din sud. În judeţul Bistriţa-Năsăud, acest obicei se mai practică la Suseni: preotul aruncă în apele râului crucea iar tinerii mai curajoşi ai satului se aruncă după ea, luându-se la întrecere şi încercând fiecare s-o găsească şi s-o aducă înapoi preotului.

Se mai spune că nici de Bobotează, dar nici în următoarele 7 zile, până la sfârşitul praznicului, femeile nu au voie să spele rufe pentru că „se spurcă apa” şi e păcat s-o foloseşti astfel.

În noaptea de Bobotează fetele care îşi pun busuioc sub pernă au şanse să-şi viseze ursitul iar fetele care alunecă şi cad pe gheaţă se vor mărita în cursul anului.

Foto: bzi.ro