Firma Orange este obligată de Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Național Bistrița-Năsăud să demonteze o antenă de telefonie construită în mijlocul sitului arheologic al Cetății Bistrița, pe dealul Târgului. Aici a fost construită prima cetate a orașului și care are importanța celei de la Sarmisegetusa.
Primăria Bistrița a dat în 2004 firmei Orange autorizația de construire a unei antene de telefonie chiar în situl vechii cetăți a Bistriței, sit vechi de peste 700 de ani și de importanța celui de la Sarmisegetusa.
Autorizația de construcție a fost dată fără avizul Ministerului Culturii și abia la începutul acestui an, după aproape un an de corespondență și insistențe la Primăria Bistrița, Direcția pentru Cultură a aflat cine este proprietarul antenei.
Imediat după ce a aflat proprietarul, Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Național Bistrița-Năsăud a solicitat firmei Orange să demonteze antena de telefonie montată în înteriorul vechii Cetăți a Bistriței, chiar dacă firma de telefonie a montat antena legal. La vremea când Primăria municipiului Bistrița a dat autorizația de construcție, municipalitatea nu a respectat legile privind protejarea patrimoniului. În perioada 2003 - 2004 Consiliul Local a aprobat și scoaterea din fondul forestier a parcelei respective și concesionarea ei către compania Orange.
„Firma este bine intenționată. A obținut autorizația de construcție a antenei respective, de la Primăria municipiului Bistrița care a emis autorizația fără însă a solicita avizul de la Ministerul Culturii. Este clar că la mijloc există o culpă. Legea patrimoniului este din 2001, investițiile s-au făcut în 2004! Firma spune că pentru a muta stâlpul este nevoie de o investiție de 1,5 – 2 milioane de euro pentru că trebuie să schimbe tot sistemul de comunicații din Transilvania. Asta este din păcate! Legea patrimoniului trebuie respectată! Acest sit este de clasă A, este echivalentul cetății de la Sarmisegetusa. Situația este delicată. Antena este chiar în vechea cetate. Pe cei de la Orange i-am trimis la București, la Comisia Națională de Arheologie și la Ministerul Culturii să vadă ce se poate face. Trebuie să se facă o diagnoză arheologică în interior, o descărcare arheologică a terenului sau dacă nu, să obțină o confirmare din partea Ministerului Culturii că au voie să pună stâlpul acolo...”, spune Alexandru Uiuiu, directorul Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Național Bistrița-Năsăud.
Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Național, împreună cu arheologii bistrițeni au făcut și o cercetare arheologică la fața locului și au constatat că antena este montată în mijlocul cetății, nu într-o margine sau într-o zonă de protecție, așa că situația este complicată...
Alexandru Uiuiu a avut deja trei discuții cu reprezentanții firmei... „Legea a fost încălcată fără știrea beneficiarului și nu din rea voință, ci din cauză că nu au fost îndeplinite niște proceduri. Ei (n.n. firma) sunt de bună credință, au făcut tot ce li s-a spus, dar stâlpul trebuie mutat și terenul trebuie readus la forma inițială. Acolo se pot face lucruri frumoase pentru a fi pusă în evidență vechea cetate a Bistriței"...
În aceste condiții, compania Orange îi poate acționa în instanță pe cei de la Primărie pentru a li se acorda despăgubirile necesare pentru mutarea stâlpului.
Deocamdată, reprezentanții Orange România nu vor să dea detalii despre ceea ce se va întâmpla cu stâlpul din mijlocul cetații Bistrița. Ei spun că „în ceea ce privește zona de infrastructură din Bistrița, la fel ca în cazul oricărui proiect pe care îl dezvoltăm, ne consultăm cu autoritățile locale, pentru a obține necesarul de avize pentru desfășurarea lucrărilor. Astfel, în momentul în care derulăm lucrările, avem ca prioritate respectarea direcțiilor stabilite de autorități”.
Conform Wikipedia prima Cetate Bistrița a fost construită pe dealul Cetății (dealul „Burg˝ la alt. 681m) în sec.XIII. fapt pus în evidență de sondajele arheologice din anii 1967.
Enciclopedia virtuală mai spune că „pe o podea a fost descoperită o monedă de la Ștefan al V-lea (1272), o rară ocazie în care datarea descoperirilor arheologice a fost posibilă cu precizie. În anul 1464 orașul fortificat avea 18 turnuri și bastioane, aparate de meșteșugari ai orașului grupați în bresle. Fiecare breaslă avea în grijă un turn de apărare. În această perioadă Bistrița devine unul din cele mai importante orașe din Transilvania alaturi de Brașov, Sighișoara și Sibiu.Cetatea Bistriței a fost una din cele mai puternice fortificații din Transilvania și a fost pe tot parcursul istoriei unul dintre cele 7 burguri în jurul cărora s-a organizat și existența celorlalte comunități săsești din România”.