Scandalul dezinfectanţilor a atras atenția asupra riscului la care ne supunem atunci când, cu maximă încredere, ajungem în spitalele din România. La Bistrița, avem acum un spital frumos, bine dotat, dar, pe afară-i frumos gardul, iar înăuntru Clostridium Difficile, un bacil extrem de periculos, face ravagii și aduce moartea, iar investiții de milioane de euro și profesionalismul unor medici este aruncat în derizoriu de lejeritatea cu care se tratează infecțiile nosocomiale. Neraportate și nefiind luate ulterior măsuri, viața altor pacienți este pusă în pericol. Un pericol care ține de sănătatea publică. 

Clostridium difficile. De la acest microorganism patogen a început coşmarul pentru familia Mureşan. Bistriţeanul.ro s-a întâlnit cu fiica lui Gavrilă Mureşan, un bărbat care a murit în 5 martie 2015 în Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa în secţia Boli Infecţioase după ce a fost diagnosticat cu Clostridium difficile. Acest microorganism patogen cauzează infecţii digestive. Important, în raportul DSP BN pe anul 2015 nu apare nicio infecţie digestivă în niciunul dintre cele trei spitale din judeţ.

Operația a decurs bine, medicul minunat, condiții excelente

Povestea care a dus la sfârșitul lui Gavrilă Mureșan începe în ianuarie 2015, când acesta a alunecat pe gheaţă şi şi-a rupt piciorul. Familia l-a dus la spital unde s-a constatat că e nevoie de operaţie. La recomandarea unor cunoştinţe şi pentru că la spital a venit exact în acea perioadă un renumit medic din Bucureşti, prof. dr. Florian Purghel, familia a decis ca operaţia să fie făcută în spitalul din Bistriţa, la secţia Ortopedie. A fost operat, iar intervenția chirurgicală condusă de prof. Dr. Florian Purghel a fost un succes, familia având doar cuvinte de laudă în ceea ce privește manevra chirurgicală și cum a decurs totul.

Ulterior, tatăl a început să se simtă rău, având simptomele unei răceli severe, ca o „completare” la astmul de care suferea. În urma răcelii cu care s-a ales după operație, pacientul a fost transferat în secția Interne unde i s-au administrat și antibiotice.

Pentru că nu se putea mişca, a folosit un scaun cu oliţă pentru nevoile fiziologice. Gabriela Mureșan a declarat pentru Bistriţeanul.ro că pe secţia Interne era un singur scaun de acest tip şi acela era folosit de toţi pacienţii care aveau nevoie: „Eu de unde să știu că era curat, era doar un scaun pe toată secția aia!”. Fiica pacientului este convinsă că acest dispozitiv a fost „sursa” infecției pentru tatăl său, neavând nicio garanție că acesta era bine dezinfectat.

La scurt timp, tatăl său a început să aibă scaune diareice în mod constant, nu mai putea să mănânce aproape nimic. După ce familia s-a îngrijorat că starea nu se ameliora și nu se găsea cauza, medicii de la Interne au recomandat să facă o analiză pentru Clostridium Difficile la un laborator privat, cel de pe str. Gen. Grigore Bălan din Bistrița, motivând că o astfel de analiză nu se face în Spitalul Județean de Urgență. Familia a făcut întocmai, iar Gabriela Mureșan își amintește că ea a fost cea care a recoltat proba tatălui său. Lucru de neacceptat, având în vedere ce recomandări are Ministerul Sănătății în astfel de situații – recomandări de care aflăm abia astăzi, când acest subiect devine de interes. Calea de contaminare cu fecale este cea mai „directă”. Dacă pacientul era suspect de Clostridium Difficile, condițiile care se iau în astfel de cazuri sunt extrem de dure, iar aparținătorii, teoretic cel puțin, nu pot fi supuși riscului de contaminare. Analiza făcută la laboratorul privat a arătat că pacientul avea într-adevăr Clostridium Difficile. După alte câteva zile de spitalizare, bărbatul a fost externat, deși starea sa nu se ameliorase. Gabriela Mureșan NU își amintește ca după ce a fost confirmată prezența Clostridium Difficile să se fi luat măsuri speciale. Internarea a decurs ca și înainte, fără măsuri speciale.

Externat cu scaune diareice și buletinul de analize cu Clostridium Difficile

Gavrilă Mureșan a ajuns acasă, dar starea s-a înrăutățit de la o zi la alta. Medicul de familie l-a vizitat acasă și, văzând starea în care era, a recomandat internarea cât mai urgentă la Boli Infecţioase. Refuzat seara și primit a doua zi cu scandal, pacientul a fost internat până la urmă pe un pat din secția de Boli Infecţioase.

Gabriela Mureșan își amintește acum o remarcă făcută la internare a unei infirmiere, cel puțin interesantă în contextul de astăzi:

„Veniţi de la Ortopedie, aşa-i? Să ştiţi că am avut multe cazuri de la Ortopedie, vin mulţi de la Ortopedie cu aşa ceva...”- i-a spus infirmiera.

La internarea de la Boli Infecțioase familia a prezentat buletinul de analiză care arăta prezența Clostridium Difficile și ulterior analiza a mai fost repetată tot cu recomandarea de a fi făcută la un laborator privat și sub scuza că nu se face în spital. Au urmat două săptămâni de internare, apoi o altă externare, apoi o nouă săptămână în spital și, la final, decesul.

Gavrilă Mureşan a murit în 5 martie 2015 în secţia Boli Infecţioase din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa. Asta deşi medicul părea foarte sigur că îl poate scăpa de Clostridium pentru că „pe toţi pe care i-a tratat au scăpat”, conform spuselor Gabrielei Mureşan. Deci, dacă ne luăm după ce a spus medicul, cazurile de pacienți cu Clostridium Difficile ar fi mult mai multe decât se vrea să se știe și față de cât se raportează.

Când reporterii Bistriţeanul.ro au informat-o pe doamna Mureşan că în anul 2015, în statistica  DSP sunt doar cinci cazuri de infecţii nosocomiale, aceasta a replicat imediat „Nu se poate!”, e imposibil ca pe secții să nu fie probleme grave pentru că „acolo sunt microbi”.

„Tatăl meu a murit cu zile”

Asta o doare pe Gabriela Mureşan. Deşi era un om în vârstă, se pare că era plin de viaţă şi de dorinţă de a trăi. Cu toate acestea, Gavrilă Mureşan a decedat după ce în timpul internării în spital a fost diagnosticat cu Clostridium Difficile și corpul său nu a mai făcut față și periculosului bacil.

Acest caz nu apare consemnat în raportul infecţiilor nosocomiale pe anul 2015 realizat de către Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud.

Ce spune Institutul Național de Sănătate Publică că trebuie făcut în astfel de cazuri:

Colectarea de date

1. Supravegherea epidemiologică pasivă

Supravegherea continuă a ICD este obligatorie în toate spitalele publice si private din România.

Supravegherea ICD constă în:

a. identificarea şi investigarea etiologică a tuturor cazurilor clinice de boală diareică acută compatibile, conform definiţiilor clinice de caz, cu ICD

b. raportarea lunară de către spitale a tuturor cazurilor de ICD (suspecte/confirmate), indiferent de secţie sau de durata spitalizării (fişa A)

c. raportarea anuală de către fiecare spital a datelor statistice care să permită  evaluarea impactului morbidităţii ICD asupra populaţiei spitalizată din România  (fisa B).

Populaţia ţintă este reprezentată de toţi pacienţii internaţi în unitatea sanitară de stat sau privată.

DEFINIŢII

Se vor raporta următoarele cazuri:

1. Caz  suspect – orice persoană care prezintă un sindrom diareic sau megacolon toxic ŞI care în ultimele 8 săptămâni:

- a fost internată în spital

SAU

- a venit în contact (în spital/familie/colectivitate) cu un caz ICD cunoscut  SAU

- a utilizat antibiotice/imunosupresoare/ inhibitori de pompă de protoni