Raportul DSP BN pe anul 2015 conține doar cinci infecții nosocomiale, niciuna cauzată de Clostridium Difficile, microorganism patogen care, așa cum Bistrițeanul.ro a arătat în materialele anterioare, poate fi fatal dacă nu sunt luate măsurile necesare în asemenea cazuri, printre care izolarea bolnavului pentru a preveni alte îmbolnăviri.

Reporterii Bistrițeanul.ro au completat în repetate rânduri statistica incompletă a DSP BN și, în primă fază, au obținut de la aceeași instituție informația conform căreia în anul 2015, totuși, au existat 78 de îmbolnăviri cu Clostridium Difficile, dar, conform DSP BN, niciuna intraspitalicească.

Dacă medicii de la Spitalul Județean de Urgență Bistrița și conducerea Direcției de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud susțin că în anul 2015 niciuna dintre infecțiile cu Clostridium Difficile nu a fost intraspitalicească, majoritatea medicilor din țară explică pe larg faptul că această bacterie este, în majoritatea cazurilor, intraspitalicească.

Dr. Marius Atanasiu, șef al Secției de Chirurgie Generală a Spitalului Județean de Urgență Buzău a afirmat și el că infecțiile cu Clostridium Difficile au loc, de cele mai multe ori, în spital: „Institutul de Sănătate Publică a admis că, în spitalele din România, 72,2% dintre cazurile ICD au avut origine nosocomială”.

 În același registru, un medic de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța întărește și el afirmația făcută de dr. Marius Atanasiu prin exemplul propriului spital: „în unitatea medicală constănţeană cea mai întâlnită infecţie nosocomială este cea cu „clostridium difficile”, un bacil gram-pozitiv, sporulat, anaerob, care constituie o cauză principală a diareei şi a colitei asociate cu antibioticele… Infecţia cu Clostridium Difficile este o afecţiune nosocomială care se răspândeşte, în principal, din cauza igienei precare, mai susţine medicul din SCJU”.

Și în Suceava, cele mai multe infecții intraspitalicești sunt cauzate de Clostridium Difficile: „Incidenţa infecţiilor intraspitaliceşti a fost de 0,23% în primul trimestru al anului 2016 în Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava, în acest interval de timp fiind înregistrate 29 de astfel de cazuri, din care, cele mai multe, au fost gastroenterite provocate de Clostridium Difficile.”

În ciuda tuturor acestor afirmații făcute de către medici specializați în domeniu, Spitalul Județean de Urgență Bistrița și Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud susțin în continuare că în județul nostru niciuna dintre infecțiile cu Clostridium Difficile în anul 2015 nu a fost nosocomială, dar, reamintim că nici nu s-au făcut analize în profunzime pentru a se descoperi originea infecției, ceea ce reprezintă un atentat la sănătatea publică. Reamintim că în anul 2015, Bistrița-Năsăud nu a trimis nicio solicitare de testare către Institutul Cantacuzino, instiuția care ar fi putut determina prin analize dacă era vorba de infecții nosocomiale sau comunitare.

Ca tabloul să fie complet, cifrele obținute de Bistrițeanul.ro de la Spitalul Județean de Urgență Bistrița nici măcar nu corespund cu cele ale DSP BN. Spitalul Județean raportează 85 de infecții cu Clostridium Difficile în anul 2015, niciuna nosocomială. Mai mult de atât, deși Clostridium Difficile părea să nu existe la spitalul din Bistrița, reporterii Bistrițeanul.ro au aflat că în același an 2015 au existat nu mai puțin de 279 de suspiciuni de îmbolnăviri cu Clostridium și s-au făcut tot atâtea teste.

Reamintim că Bistrițeanul.ro a publicat un caz de deces, deces survenit și în urma infectării cu Clostridium Difficile, conform certificatului de deces al omului de afaceri Ștefan P. Acesta a murit în noiembrie 2015, la nouă luni după ce un alt bărbat a decedat, Gavrilă Mureșan, posibil tot din cauza infectării cu aceeași bacterie, în luna martie 2015.

Pentru că aveam bănuieli că în această perioadă au existat mai multe îmbolnăviri din cauza răspândirii infecțiilor cu Clostridium Difficile, reporterii Bistrițeanul.ro au formulat o adresă către DSP BN pentru a afla câte infecții au existat în perioada MARTIE-NOIEMBRIE 2015. Nu am putut să nu ne punem această întrebare pentru că aparținătorii celor doi bărbați care au murit în Spitalul Județean susțin că nu au fost luate măsurile prevăzute de Ministerul Sănătății în astfel de situații.

Răspunsul de la DSP BN a venit chiar astăzi și este unul cel puțin îngrijorător: „Numărul de enterocolite cu Clostridium Difficile în perioada martie-noiembrie 2015 este de 68”. Așadar, din 78 de infecții cu Clostridium în anul 2015 raportate de către DSP BN, 68 (!!!) au fost în perioada dintre decesele celor doi bărbați și, în ciuda acestui fapt, niciuna nu a fost tratată ca fiind intraspitalicească și, prin urmare, nu s-au luat măsurile necesare, nici măcar nu s-au investigat cazurile în amănunt.

Este de-a dreptul revoltător că Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud și Spitalul Județean de Urgență Bistrița au tratat cu superficialitate toate aceste cazuri de infectări cu Clostridium Difficile. Este revoltător și îngrijorător că în niciunul dintre acestea nu s-au făcut investigări amănunțite și toate au fost tratate ca simple enterocolite, fără ca nimeni să-și pună întrebarea: de unde vin aceste infecții? Nu cumva pot fi intraspitalicești? Nimeni nu a luat în calcul această posibilitate și aceasta ar putea fi una dintre cauzele faptului că infecția s-a răspândit și zeci de oameni s-au îmbolnăvit, asta chiar dacă se puteau lua de la început măsurile care se impun în astfel de cazuri și, probabil, s-ar fi putut evita numeroasele infecții.

Nu putem să nu ne punem întrebarea câți oameni ar fi putut fi salvați dacă s-ar fi luat măsurile de prevenție potrivite și recomandate de Ministerul Sănătății în momentul în care în spital există numeroase cazuri de infecții. Se pare că bacteria a fost ignorată și lăsată să acționeze în voie, fără ca cineva să ia atitudine și respectiv, măsurile care se impun au fost complet ignorate, ceea ce a dus la îmbolnăviri în masă și chiar la decese.