La o simplă căutare pe Google aflăm ce înseamnă o microhidrocentrală și care sunt lucrurile elementare de care autoritățile trebuie să țină cont atunci când aprobă o astfel de construcție. Ca și avanataje economice, nimeni nu poate contesta nimic: randament ridicat, cost redus și viață lungă. De cealaltă parte, avem și avantajele ecologice: nu poluează mediul înconjurător.

Atunci, unde este problema? Foarte simplu! Cel mai important indicator este amplasarea unei microhidrocentrale pentru că, dacă sunt construite în zone protejate, afectează dureros ECOSISTEMELE RÂURILOR și cauzează distrugeri IREVERSIBILE.

În Bistrița-Năsăud există deja proiecte pentru 35 de microhidrocentrale pe cursul mai multor râuri, atât pe râuri protejate, cât și NEPROTEJATE. Altele sunt construite, în timp ce altele sunt la nivel de intenție. Dacă unele nu s-au mai materializat, cum este cazul MHC-ului despre care se discuta la nivelul orașului Năsăud, altele sunt deja construite.

Unde sunt cele 15 microhidrocentrale proiectate în arii protejate?

Bistrițeanul.ro a intrat în posesia unor documente care atestă existența a nu mai puțin de 15 microhidrocentrale care au fost în faza de proiect sau care sunt deja proiectate în zone protejate.

Aceasta este lista cu amplasările și investitorii, iar din această listă multe MHC-uri există deja:

1. Pănuleț, râul Bistrița - SC HIDROART SRL, aria protejată CUȘMA (transferat, în 2012, la SC COLIBIŢA ENERGY GROUP SRL)

2. Râul Budac, MHC I, SC ROTTHAUS Construct SRL, aria protejată CUȘMA 

3. Râul Budac, MHC II, SC ROTTHAUS Construct SRL, aria protejată CUȘMA

4. Râul Budac, MHC III, SC ROTTHAUS Construct SRL, aria protejată CUȘMA

5. Râul Cormaia și Valea Pietrelor, SC ELCATA MHC SRL, parțial aria protejată MUNȚII RODNEI

6. Râul Someșul Mare, Năsăud, SC ACORD IMPEX SRL, aria protejată SOMEȘUL MARE SUPERIOR

7. Râul Someșul Mare, amonte Rebrișoara, SC ACORD IMPEX SRL, aria protejată SOMEȘUL MARE SUPERIOR

8. Râul Budușel, SC BUDUȘEL HYDRO SRL, parțial aria protejată CUȘMA

9. Râul Pietroasa, SC CML SRL, aria protejată CUȘMA

10. Râul Someșul Mare, brațul drept, SC TEN TRANSILVA ENERGY SRL, aria protejată SOMEȘUL MARE (transferat în 2015 la SC MHC IZVORUL BĂILOR SRL)

11. Pârâul Băilor tronsonul II, confluența cu Izvorul Roșu, SC MHC IZVORUL BĂILOR SRL, aria protejată MUNȚII RODNEI

12. Râul Repedea, SC CORATIM ENERGY SRL, aria protejată CUȘMA

13. Râul Bistrița - centrală hidroelectrică Colibița, SC HIDROELEC SA, aria protejată CUȘMA

14. Râul Budac (Bolovani), SC HIDROELEC SA, aria protejată CUȘMA (preluat de SC MINERAL OIL SRL, proiect retehnologizare)

15. Râul Budac (Budac I), SC HIDROELEC SA, aria protejată CUȘMA (preluat de SC MINERAL OIL SRL)

De ce contează amplasarea lor în zone protejate?

Ne ajută site-ul raurileromaniei.ro: „Microhidrocentralele afecteaza semnificativ ecosistemele raurilor şi produc distrugeri ireversibile. Un curs de apa indiguit, barat sau captat işi pierde foarte multe dintre caracteristicile initiale şi nu mai poate fi niciodata comparat cu un rau natural care deţine habitate sanatoase şi ecosisteme functionale. Microhidrocentralele produc efecte atat in amonte, cat si in aval. In amonte, prin schimbarea regimului de curgere si a ratei de sedimentare, apar acumulari de mal ce schimba structura faunei, prin inlocuirea celei adaptate la curgerea apei cu una specifica apelor domoale sau statatoare; in aval, prin reducerea debitelor, provoaca secarea baltilor temporare - habitate esentiale de reproducere pentru broaste si tritoni – si, in unele situatii, chiar la secarea albiilor”.

Site-ul raurileromaniei.ro aparține organizației non-guvernamentale WWF (World Wide Fund for Nature), organizație care a pornit un adevărat război împotriva autorităților de mediu și gospodărire a apelor. Prin campaniile duse, WWF a reușit să stopeze construcția a mai multor microhidrocentrale în România. WWF are proiecte la nivel global, iar echipa din România este constituită din 50 de specialiști în domeniu.

Același site informează că „microhidrocentralele sunt o soluție acceptabilă pentru alimentarea cu energie a consumatorilor IZOLAȚI, numai acolo unde alte soluții de producere a energiei din surse regenerabile NU sunt fezabile”, adică, pe scurt, unde nu este o altă variantă. MHC-urile nu au VOIE să fie construite unde îi convine investitorului, ci trebuie să respecte criterii importante - numai autoritățile fiind în măsură să dea sau nu acordul, în funcție de studiile care se fac.

Toate aceste construcții afectează județul Bistrița-Năsăud în mod direct, având în vedere numărul mare de MHC-uri construite deja în zone protejate. Acesta este doar primul episod din ancheta Bistrițeanul.ro, urmând să prezentăm și alte informații interesante cu privire la impactul MHC-urilor asupra mediului.

Foto Arhivă