În Bistrița-Năsăud s-au tocat cu talent peste 40 de milioane de euro pe un proiect ecologic, girat ca bun, viabil, de TOATE instituțiile și partidele în ultimii opt ani. Astăzi, constatăm că e un proiect defect, prost, făcut în pripă, în birouri, în care marea miză au fost doar banii, nu și interesul bistrițenilor și protecția mediului în care trăiesc.

Drumul spre iad a fost pavat cu intenții bune

S-a propus un proiect frumos, în conformitate cu normele UE, prin care urma să colectăm civilizat gunoiul din tot județul. Eco, frumos, selectiv, reciclăm, ducem la groapa de gunoi ecologică. Mai mult, sortăm, compactăm, facem gaz din gunoi. Nimic nu se pierdea, totul se transforma. Ce avem noi astăzi în schimb? Un județ îngropat în gunoaie. Pubele care put. O groapă de gunoi făcută în pantă, pe izvoare care poluează râurile. Reciclare?! Departe de ce trebuia să fie. Iar scandalul cu mizeria și gunoiul este abia la început.

În curând, chestiune de săptămâni, nu vom mai avea UNDE să depozităm gunoiul pentru că groapa de la Tărpiu e plină. A doua celulă nu s-a făcut și e greu să se facă pentru că sunt mari probleme. Mari de tot - și de finanțare și de proprietate și de multe altele.

Privind înapoi, toți și-au luat banii în acest proiect și bistrițenii au rămas cu gunoiul. Ne-am furat căciula singuri cu 40 de milioane de euro într-un proiect pilot, în România, de colectare și reciclare a deșeurilor. Un eșec total. Departe ecologia și, și mai departe, beneficiul populației și al mediului. Cum un proiect bun a sfârșit prost? Pentru că au fost alese cele mai proaste soluții. De ce?! Pentru că cele mai proaste soluții au fost și cele mai scumpe. Caimacul de pe acest proiect implementat cu un eșec total în Bistrița-Năsăud l-au luat două companii mari: IRIDEX și VITALIA. Cu nume diferite și interese comune în domeniul salubrității, cele două companii lucrează mână în mână și au câștigat mai multe contracte grase în toată țara. O anchetă a jurnaliștilor de la RISE Project, „Imperiul de gunoi”, o să vă lumineze suficient privind interesele și oamenii politici care stau în spatele celor două firme. Sunt acoperite toate culorile politice și iau contracte indiferent de cine e la putere, trec dintr-un partid în altul cu grație – în funcție de interese.

Doar că, spre deosebire de bani, gunoiul pute! Hai să analizăm fiecare problemă de astăzi din proiect și să vedem cât a costat fiecare. Concluziile le trageți singuri.

Afacerea Containerele Semiîngropate care put – 8 milioane de euro

Proiectul a prevăzut amplasarea în tot județul a nu mai puțin de 2300 de containere de 3 mc, semiîngropate, pentru gunoiul mixt, plastic, metal, hârtie/carton și sticlă. Containerele, conform descrierii din proiect, trebuiau să se opereze musai cu „autogunoiere de 10 mc dotate cu braț macara”. Așadar, cei care au scris proiectul știau exact ce vreau și au dorit doar acest tip de containere, deși pe piață existau și alte soluții, mai moderne, mai ușor de operat și de igienizat – în cazul deșeurilor mixte.

De ce acest tip de container a fost o soluție proastă? În primul rând, pentru că astăzi, cele destinate gunoiului mixt (majoritatea folosite astfel în Bistrița), s-au împuțit deoarece nu permit igienizarea și spălarea. În plus, sacii folosiți pentru colectare și extragere s-au deteriorat și s-au îmbibat cu levigatul scurs din gunoi. Astfel se explică mirosul pestilențial care este astăzi în zona rampelor de gunoi dintre blocuri.

Containerele ar fi ideale pentru deșeurile reciclabile, dar în cazul deșeurilor menajere sunt o soluție proastă, deloc ecologică. Că era o soluție proastă s-a știut chiar în timpul în care încă se mai putea alege altceva, măcar pentru gunoiul mixt. Dar niciunul dintre cei care lucrau la implementarea proiectului nu a vrut să audă de schimbarea containerelor.

De ce s-a insistat pe acest tip de containere și de ce atât de multe în tot județul?! Pentru că a fost una dintre soluțiile proaste și scumpe. Au costat 34 milioane lei, adică o afacere de vreo 8 milioane de euro. Atât s-a plătit din proiect pentru 2300 de containere semiîngropate și 82.000 de pubele livrate de IRIDEX Grup Plastic (despre asta Bistriteanul.ro a scris AICI). Iar când au intrat mașinile cu macara între blocuri au constatat că în câteva zone nu pot ridica sacii. Deci, un proiect gândit din birou numai pentru bani, nu și pentru funcționalitate și utilitate. Mii de containere semiîngropate, amplasate fără logică oriunde s-a găsit, numai să iasă la număr - și astăzi să și pută, cazul majorității containerelor folosite pentru deșeurile menajere.

Afacerea Groapa de gunoi ecologică care poluează - marca IRIDEX - 11 milioane euro

În martie 2014, Bistrițeanul.ro publica articolul IMPERIILE financiare pun presiune pe Radu Moldovan! VEZI culisele unui SCANDAL pe groapa de gunoi de la Tărpiu

Groapa de gunoi făcută de IRIDEX Grup Construcții la Tărpiu a costat în jur de 11 milioane de euro. Inițial, s-a încheiat un contract pentru 32.841.486 lei, iar mai apoi s-au alocat suplimentar 16.119.961 lei prin act adițional pentru „probleme” apărute în timpul construcției. Așadar, una a fost suma pentru care s-a încheiat contractul și la final s-a plătit cu 50% mai mult.

În total, peste 48 milioane lei numai pentru construcția gropii de la Tărpiu. O rețetă folosită și de Vitalia Servicii pentru Mediu SA. Firma a oferit și a câștigat în 2014 licitația pentru colectarea și transportul gunoiului la un preț – cel mai mic, iar în anul următor – 2015, tot prin act adițional, sub pretextul că nu au încheiat atâtea contracte câte erau estimate în caietul de sarcini și au pierderi, plus mărirea tarifului la depozitare - au dublat efectiv tarifele.

Așadar, IRIDEX și VITALIA, concurente pe piața gunoiului, dar cu aceleași practici. Ce a făcut IRIDEX cu 48 de milioane de lei?! O groapă cu probleme încă înainte de a începe operarea în forță.

IRIDEX intentase în 2014 proces Consiliului Județean și cerea eliberarea scrisorilor de garanție de 38 miliarde lei vechi, deși apăruseră probleme la groapă. Privind acum scandalul de atunci, totul pare o mascaradă cu miza banilor din scrisoarea de garanție. IRIDEX acuza atunci Consiliul Județean că nu ia măsuri și lucrările de la Tărpiu se deteriorează încontinuu din vina celor de la Vitalia, cei care operau deja depozitul, nu din vina lor – constructorii gropii.

Nu știm cum a operat și cum operează Vitalia groapa de gunoi de la Tărpiu, dar cert e că ceea ce se întâmplă acolo nu „miroase” bine. Zilele trecute, accesul presei a fost interzis la groapa de gunoi de la Tărpiu, unde localnicii care protestau acuzau că nu s-a respectat procedura de a așterne pământ între straturile de gunoi și că totul este un dezastru.

Problemele gropii ar fi mai multe, încă din faza de proiectare. Sub avizul unora care au semnat documente importante s-a permis amplasarea unei gropi de gunoi în pantă, într-o zonă unde ar fi izvoare subterane, fapt pentru care se produc infiltrații cu levigat din groapă și, mai mult, zona e cu pericol de alunecare. De altfel, terenul a și început să o ia la vale.

Se pare că în cazul poluării recente de pe pârâul Roșua și mai apoi în Șieu, levigatul din groapă a fost „sursa” după ce a dat pe dinafară după o ploaie abundentă. Se pare că și „balonul” de sub groapă, care adună levigatul și are rolul de a proteja solul, s-a fisurat. Mai mult, în tot acest context, aflăm că zilele trecute, Ministerul Mediului a găsit „una dintre sursele majore ale mirosului”. Groapa de gunoi IRIDEX-Chiajna, sursă de poluare în capitală Deci, constructorul gropii de la Tărpiu are probleme cu groapa de gunoi pe care o administrează în capitală și, deloc surprinzător, multe dintre problemele constatate acolo de către Garda de Mediu se regăsesc și la groapa de gunoi făcută de IRIDEX în Bistrița-Năsăud și administrată, nu se știe cât de bine, de Vitalia.

Vitalia ratează un contract de 50 de milioane de euro, dar rămâne cu groapa de gunoi – afacerea de 20 de milioane de euro

„Să facem din deșeu o resursă” este sloganul SC „Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deșeurilor” SRL, firma care a câștigat în decembrie 2012 licitația pentru gestionarea depozitului ecologic de la Tărpiu. O afacere pe 20 de ani, evaluată la 20 de milioane de euro. O afacere bună, zic cei care activează în domeniul deșeurilor. Investiție 0 (a fost făcută prin proiectul european de CJ BN), tehnologie multă, puțini angajați, puțin de lucru, adevărată lovitură în afacerile cu deșeuri. Gunoiul se cântărește la intrare, se duce în rampă, se încasează ulterior banii. Din total, o redevență de 7%, dar nu mai mică de 200.000 euro pleacă anual către Consiliul Județean. Contractul a fost încheiat pe 20 de ani, dar s-ar putea încheia în următorii nouă ani sau chiar mai repede dacă ritmul de umplere va fi la fel de susținut ca până acum.

De ce spunem asta?! Prima celulă, care trebuia să țină 5-6 ani e aproape plină, deși contracte nu sunt – zice tot Vitalia, iar gunoi la groapa de la Tărpiu este mai mult decât poate duce. Așadar, banii din contract s-ar putea încasa mai repede de 20 de ani, asta cu condiția ca ADI Deșeuri să facă din redevență și următoarele trei celule din proiect. La asta adăugăm că sumele sunt mult mai mari decât cele ofertate la licitația de atribuire a contractului, în februarie 2015 tariful de depozitare majorându-se cu peste 50%, de la 42,82 la 69,74 lei/tonă fără TVA.

Dacă contractul pentru groapa de la Tărpiu este unul convenabil pentru Vitalia și cu profit, obținut mai repede dacă groapa se umple mai devreme de 20 de ani și mai mare (dacă tariful la depozitare va mai crește în timpul contractului), cealaltă companie Vitalia – Vitalia Servicii pentru Mediu SA – a dat cu stângul în dreptul. La nici doi ani de la începerea contractului – în 8 august 2016 - l-a denunțat unilateral, aruncând vina pe ADI Deșeuri.

Denunțarea contractului are loc fix cu o zi înainte ca ANRSC să decidă retragerea licenței. Deși președintele ANRSC spune că a fost o surpriză, mișcarea rapidă a Vitaliei de a denunța contractul fix înainte de retragerea licenței pare a fi o chichiță care, în instanță, va trage mult în favoarea Vitalia. Plus că ADI Deșeuri nu va mai putea executa scrisoarea de bună garanție a contractului.

O zi mai târziu și, odată cu pierderea licenței, contractul pentru colectarea deșeurilor în Bistrița-Năsăud se anula de drept. Curat murdar!

Acum, ADI Deșeuri și Vitalia Servicii pentru Mediu SA se amenință reciproc cu darea în judecată. Miza?! Tot banii! ADI ar putea plăti scump acest contract pentru că Vitalia are așii de partea sa. Avea licența în momentul denunțării unilaterale a contractului, populația nu era cea din caietul de sarcini din licitație și, în consecință, nu a încheiat contractele care să facă afacerea să meargă și nu a făcut profit - clauză contractuală asumată de ADI Deșeuri prin contract (!).

Rămâne de văzut dacă ADI Deșeuri a verificat vreodată activitatea Vitalia pentru a vedea cheltuielile în operare, modul de organizare și de ce nu face profit. Profitul în servicii PUBLICE este un criteriu cerut de Uniunea Europeană, dar, în același timp, presupune și mecanisme de control pentru verificarea operatorului de servicii publice. Dacă acestea nu s-au făcut, ADI Deșeuri este bună de plată și banii încasați din redevența pentru groapa de la Tărpiu s-ar putea întoarce printr-o sentință judecătorească în conturile Vitalia, cea păgubită de numărul prea mic de locuitori, deși și sub această scuză i s-a acceptat majorarea tarifului la colectare.

Vitalia a lăcomit la un contract evaluat inițial la 50 de milioane de euro, dar l-a ratat din neștiință și neputință, dar și din cauza modului în care a fost gândit proiectul pentru Bistrița-Năsăud (greu de operat eficient de orice companie). Pierdere sigură acolo unde organizarea și personalul au lăsat de dorit, iar primăriile nu s-au mișcat cu talent să plătească serviciile de salubritate pentru numărul de persoane estimat în Proiectul de Management Integrat al Deșeurilor.

Modificarea contractelor în timpul derulării, „chichița” cu care scoate aurul din gunoaie IRIDEX și VITALIA

Companiile care au avut cel mai mult de câștigat din managementul gunoaielor în Bistrița-Năsăud, par să aibă aceleași practici după ce au semnat contractele. Din motive diverse, dar bine întemeiate și absolut legale (până acum nu a zis nimeni că n-ar fi așa), prețurile cu care au câștigat licitațiile, cele mai mici, suferă majorări substanțiale în timpul derulării contractelor, procentul preferat fiind de cel puțin 50%.

Eram pe punctul de a înghiți și asta pe nemestecate dacă nu ne-ar fi lăsat gunoiul pe cap și perspectiva nu e deloc roz. Muntele de gunoi crește și județul riscă să fie sufocat de gunoaie. Dar, groapa de la Tărpiu cu toate lucrările suplimentare efectuate de IRIDEX și plătite din proiect, stă să o ia la vale și are probleme cu scurgerea levigatului (extrem de toxic). Dacă analizăm veniturile realizate de Vitalia din reciclare sunt extrem de mici în comparație cu ce ar trebui să fie, iar la această oră bistrițenii stau cu gunoiul la poartă și primarii din tot județul se dau peste cap să găsească pe cineva să-l ducă, cu tot avantajul creat de „situația de urgență” invocată de prefect.

Multe dintre primării, degeaba au „avantajul”, dacă nu au banii în buget.

În tot acest timp, gunoiul crește, se adună și malurile râurilor sunt amenințate de o invazie de gunoi.